Aseara Sonia m-a intrebat, exact cand ma asteptam mai putin, de fapt nu m-am asteptat niodata la asta:
“Mami, noi de ce ne-am nascut in Romania?”
In primul moment n-am stiut ce sa-i raspund, in al doilea moment i-am spus ca-i tarziu si ca-i explic eu maine.
Am câteodată o stare în care îmi vine să plec pe o insula pustie (a se citi, loc nepopulat) împreună cu ai mei. Dacă acum un an-doi starea asta se instala o data, de doua ori pe an şi ţinea maxim trei zile, acum din păcate (sau din fericire) am cel puţin o zi pe săptămână (care nu-i niciodată în weekend 😀 ) în care vreau să nu mai ştiu de nimic şi de nimeni şi să plec în lume.
M-am săturat de România! Cel mai mult mă afectează nu impozitele uriaşe, nu sutele de taxe pe care le inventează de la o zi la alta guvernul. Nici măcar schimbările de la educaţie nu mă afectează aşa de tare cum simt că-mi mănâncă energia, timpul şi sănătatea, sistemul nostru sanitar.
N-o să vă spun eu acum cum stă treaba, o vedeţi şi voi zilnic la ştiri, o auziţi povestită de colegi, prieteni sau părinţi, dar credeţi-mă până când nu eşti chiar tu cel care o paţeşte şi până nu simţi pe pielea ta cum stă treaba, ţi se va părea totul, o poveste tristă, peste care treci în maxim câteva ore.
Duminica am fost la Lacu Sarat. “Statiunea” este situata langa Braila pe drumul inspre Slobozia. Nu stiu sa va dau coordonatele mai corect de atat, pentru ca s-a stricat GPS-ul cand i-am dat sa-mi gaseasca adresa. 😀
Am ajuns si fara GPS relativ usor, dupa ce ne-am ratacit, am nimerit intr-o padure si ne-a indrumat apoi, paznicul padurii.
Am lasat masina in parcarea amenajata inainte de Revolutie si am mers pe jos, printre masini parcate pe alei, desi era la intrere un mare semn de interzis, pana la intrarea pe plaja Lacului Sarat. Am zis plaja? Scuzati, am vrut sa zic un camp usor in panta, cu iarba arsa.
La 9 iunie 1910- A murit Ion Luca Caragiale, considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români.
Daca I.L.Caragiale ar mai trai in vremurile astea, azi ar fi murit cu siguranta.
Am zis ca nu scriu nimic despre votare, insa nu ma pot abtine. Nu, nu m-am trezit prea tarziu, stiu ca deja s-a terminat cu votul pentru Euro-Parlamentare.
1981: A avut loc primul zbor al unui român în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, activitatea spaţială desfăşurându–se la bordul staţiei orbitale „Saliut 6″.
Povestea cosmonautilor romani, care s-au pregatit pentru acel zbor, este foarte interesanta. Putin a lipsit ca in locul lui Prunariu sa nu plece Mitică Dediu. Cu ocazia asta, lui Dediu i s-a schimbat oficial numele, din Mitica in Dumitru. 😀 Insa ca intotdeauna in viata, soarta omului depinde de foarte multi factori independenti de vointa lui.
Am mai aflat ca “Marea majoritate a experimentelor efectuate (cu ocazia acestui zbor) au fost de concepţie românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate şi consum redus de energie, funcţionând ireproşabil.”
Desi in cartierele marginase ale Chisinaului nu se simte inca nimic, la Bucuresti se urmareste acerb epica desfasurarii evenimentelor.
Pornita initial spontan (cel putin asa s-a vazut de la noi), impotriva faptului ca alegerile au fost fraudate, toata manifestarea a luat proportii si s-a transformat incet, incet in “Revolutia Romana”.
Mi-e greu sa cred ca totul se va termina cu bine pentru cetatenii moldoveni, insa faptul ca ei au avut mult curaj, o sa ramana totusi in memoria multora, mai ales daca tinem cont ca nu s-a mai intamplat asa ceva acolo de mult timp.
Am auzit dimineata la radio stirea astea. Cum ca, ar exista in Londra un restaurant, “The little boy” care ofera posibilitatea clientilor sai, sa manance cat pot si sa plateasca cat vor, sume pornind de la un penny.
Exista desigur de mult timp, restaurante care oferta aceasta posibilitate ( de a manca cat vrei) platind o suma fixa, noutatea consta in faptul ca, acum suma fixa e variabila. 😀 Patronul restaurantului spune ca, pana acum este in castig si ca, in general lumea plateste cam cat mananca, sau chiar peste.
Ma gandesc daca chestia asta, ar prinde in Romania. Daca noi am plati corect, cand stim ca am putea sa nu o facem. 😀
1918 – Nicolae Ceausescu, presedintele Romaniei in perioada 1965 – 1989. Timp de 24 de ani, dictatura instituita de conducatorul roman s-a bazat pe cultul personalitatii, nepotism si opresiune. In ciuda tot mai gravelor incalcari ale drepturilor omului, a reusit totusi sa-si atraga sprijinul tarilor occidentale, datorita cursului ideologic urmat, de relativa independenta fata de Uniunea Sovietica. Rasturnarea regimului sau, petrecuta in decembrie 1989, a insemnat sfarsitul ultimului dictator de factura stalinista din Europa de Est (m. 25 decembrie 1989).
1859: Adunarea Electivă a Ţării Româneşti se pronunţă pentru alegerea ca domn a lui Al.I.Cuza, realizându–se astfel Unirea Principatelor Române
1950 – Capitala statului Israel este transferată de la Tel Aviv la Ierusalim. De atunci, instituţiile centrale şi ale administraţiei de stat se află în Ierusalimul de Vest. România, asemenea altor state, nu recumoaşte acest act şi îşi menţine misiunea diplomatică la Tel Aviv.