M-am gândit că n-am mai făcut de mult un jurnal clasic, pe zile, așa că îi dăm drumul și vedem cum a fost săptămâna asta:
Luni – A venit prima suplimentare pentru ședința de joi. Încă trei puncte pe OZ, unul de retragere a 8 asociații de proprietari din programul ”Consumă inteligent, utilizează energie verde” , altul de includere a încă 39 de asociații în același program și ultimul punct a fost legat de asumarea programului pentru școli al României la nivelul Sectorului 3. Programul constă în acordarea gratuită pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal de 4 ore, de stat, autorizate/acreditate și particulare acreditate și pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și particular, precum și pentru preșcolarii și elevii înscriși în educația incuzivă, de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate și de produse de panificație în limita unei valori zilnice/preșcolar/elev cât și finațarea măsurilor educative care însoțesc distribuția acestora.
Marți – Am avut ședința de buget și imediat după terminarea ei am primit o altă suplimentare la ordinea de zi, aprobarea bugetului pe 2024 la una din societățile primăriei și anume la ADPB SA. Societatea are un consilier local desemnat să răspundă de activitatea ei, dar nici el nici altcineva din societate n-a putut răspunde nici înainte, nici după ședința de comisie (care a fost din nou convocată pe wp) la niciuna din întrebările noastre legate de buget. Nici măcar în ședința de joi n-a răspuns nimeni, și pentru asta nici aprobare n-a primit bugetul.
Miercuri – A fost o zi intermediară, intre ședințele de comisie și ședința de plen, ziua în care de obicei noi consilierii avem împreună o ședință de grup unde ne punem de acord și ne informăm despre discuțiile din comisii (nu facem parte din aceleași comisii și de exemplu eu nu știu niciodată ce se discută în comisia juridică sau de urbanism, așa că e necesară o discuție între noi înainte de ședința de consiliu.
Joi – Ziua ședinței. Au ieșit scântei încă înainte de a se vota ordinea de zi. Colegii mei Lucian Judele și Mihaela Văcaru au solicitat introducerea pe OZ a unor puncte cu discuții legate de reportajele Recorder care implică oameni din Primăria Sector 3 și legate de Hala Laminor, deviz, stadiu lucrări, venituri, chestii din acestea de minimă decență în ceea ce privesc investitiile din sector. Cererile lor nu numai că au fost ignorate, dar s-a cerut și votat și sistarea discuțiilor pe aceste subiecte. De aici și până la scandal n-a fost decât un pas, s-a lăsat cu îmbrâneceli, telefoane aruncate și sparte, venit poliția… Ceva rău. Președintele de ședință și-a abandonat postul, pentru a putea continua ședința a fost nevoie să votăm alt președinte. Efectiv, nu ai cum să ții partea hoților și să te aștepți ca noi să tăcem și să te respectăm în continuare.
Seara am ieșit alături de colegii mei la strâns de semnături. Am stat la stația de metrou Costin Georgian până după ora 20:00 și pot să vă spun că deși la început credeam că oamenii nu se vor opri să ne semneze (avem nevoie de 200.000 semnături până pe 6 aprilie), am fost plăcut impresionată să văd că nu-i așa. Mulți oameni înțeleg ce facem noi acolo. Și se opresc zâmbindu-ne (eu una aveam mare nevoie de zâmbetele lor mai ales după ședința din ziua respectivă). Ca să nu mai spun că în drum spre Costin Georgian am văzut că la Hala Laminor era un eveniment al PSDNL, care-l aveau invitat chiar și pe prim ministru. Sigur, cred au închiriat hala, că doar nu le-a fost pusă la dispoziție gratis. Oh, wait…
Vineri – azi a fost zi de terminat comenzi și făcut curățenie. Nu, n-a plecat niciun export, poate săptămâna viitoare. Acum am terminat comenzi interne și vom mai termina și săptămâna viitoare câteva. Nu-i aglomerație ca în alți ani, se simte și la noi efectul politicilor fiscale ale conducerii României. Ne sună furnizorii să ne spună că au depozitele pline. Degeaba dacă nu-s clienți. Adică sunt, dar fiecare încearcă să-și optimizeze cheltuielile și se uită mult mai atent la ce achiziții fac și câtă nevoie au de ele.
Sâmbătă – azi am avut o durere cruntă de cap. Toată ziua, indiferent de pastilele pe care le-am luat (ok, am luat doar una care oricum nu cred ca era de durere de cap, in fine). E groaznic să te doară ceva, e groaznic mai ales când vrei să faci multe lucruri și trebuie să fii în anumite locuri, iar ție nu-ți arde decât să închizi ochii și să aștepți ca durerea să treacă. A trecut abia târziu în noapte, odată ce am adormit.
Duminică – azi sunt bine. Scriu jurnalul din curte (e totuși martie, chiar nu mă așteptam) și vremea e una minunată. Sper ca azi să pot face tot ce n-am reușit ieri și ceva în plus. Ajung și-n parc la strâns de semnături că zboară zilele și imediat trebuie să le depunem. Încă o dată vă zic, dacă ne vedeți, nu ne ocoliți. Ca de fiecare dată, semnăturile pe care noi le vom depune vor fi de la oameni reali. De la voi! Și pentru asta și multe altele, vă mulțumim!
Mai avem de parcurs 30 de săptămâni. Să fim bine!