Tag: oameni

Oficial e vacanta

Neoficial azi la prânz vine cineva să ridice niște marfă (n-a mai venit, vine mâine, deci nici maine nu-i complet vacanță) , mai trebuie să merg la trezorerie (nu m-am mai dus), și mă uit încă în cont din  3 în 3 ore, poate, poate, vreun client se gândește să-mi plătească și mie anul ăsta facturile (doh, în loc să intre, au ieșit niște bani).

Altfel e vacanță. Dar griji tot sunt, sentimente de neputință tot sunt. Am luat cadouri pentru aproape toată lumea, mai puțin pentru copiii mei. Pentru că nu știu ce-și doresc. Ok, vor aifoane și chestii ciudate, bilete la concertele lui Biber din state, dar nu-am eu cum să le pot da cadou așa ceva acum. So, mai am doua zile o zi să le găsesc cadourie perfecte.

În rest, snickers-ul e gata, salata de boeuf la fel, de tobă și de caltaboși a avut mama grijă deja. Mâine doar fierbem sarmalele și ne pregătim de venirea Moșului.

Continue reading Oficial e vacanta

Câteva de miercuri

Azi o să vi le zic pe puncte, că mi-e mai comod așa și poate le înțelegeți și voi mai bine:

  • E luna aceea din an în care pe toți parcă ne violează bunătatea și vrem mai mult decât în timpul anului și să-i ajutăm pe alții, dar și să ne ajutăm pe noi. Nu uitați de asta, ajutați-vă și pe voi, punctele ce urmează vă vor da câteva idei.
  • Azi dimineață m-am trezit la 5, și nici nu știți câte lucruri interesante ne apar in feed-ul de facebook la ora aia. De exemplu am găsit la Cristina Bazavan o chestie faină, îmi permit fără știrea ei să-i copiez aici statusul și să pun link către listă, eu am parcurs-o aproape în întregime, seamănă mult cu lista noastră săptămânală de cumpărături, doar cantitățile și câteva produse în plus fac diferența. Dar dacă fiecare ar alege câte ceva, noi toți am putea să facem fapte bune. status cristinaLista o puteți vedea aici. Partea buna e că aveti de unde alege, partea mai puțin bună este că trebuie să o faceti azi sau cel mai tarziu maine. Însă mai e o parte bună, dacă nu reușiți să ajutați în cazul ăsta, nu-i o tragedie, e plină lumea de oameni care au nevoie de câte ceva.
  • Acum vine partea aia în care vă spun cum vă puteți ajuta pe voi. Mai aveți 5 zile în care să vă rezervați o oră din alea multe pe care le petreceți zilnic pe net, pentru a parcurge un tutorial online de programare pus la dispozitie gratuity la adresa  ro.code.org. Bineînțeles, și că eu trebuie sa fac lucrul ăsta. Nu-s convinsă că voi înțelege ceva, dar dacă nu încercăm… Evenimentul se cheamă Hour of Code și dacă anul trecut cei peste 400.000 de români care au parcurs o Oră de Programare au clasat Romania pe locul 10 din 185 de țări participante, haideți să vedem cum o să fie anul ăsta. Nu uitați, până pe 13 decembrie, dar n-o lăsați chiar pe utima zi, știți voi, 13…
  • Punctul ăsta e pentru cei cărora le plac cumpărăturile la mall. Dacă mergi la Mega Mall (știți voi, ăla de pe Pantelimon) și cumperi de mai mult de 300 lei, vei primi un cadou pe care îl poți păstra sau îl poți oferi mai departe cui vrei tu. Partea mișto e că aia 300 pot fi cheltuiti și la Carrefour-ul din mall. Și nu-s premii așa de neglijat. Și-au unit forțele multe brand-uri, așa că dacă tot faceți cumpărăturile acolo, mergeți și luați-vă sau oferiți cadoul. Campania  se numește “Primești ca să dăruiești” și ia uite ce se poate câștiga: un mobilier de bucătărie LEM’S, în valoare de 3000 de lei si 5 bilete duble Wizz Air. În plus, cei care participă în campanie se mai pot bucura de daruri de la Autograf, Avon, Benvenuti, Escudo, Flormar, FOODA, Gatta, Geta Voinea, Gett’s, La Femme, LEGO, Media Galaxy, Meras Green, Nirano, Nobila Casa, Parfois, Pascucci, Sephora, Suvari, Suvari, Valentini Bianco, Vans, Vodafone, World Class, Wu Xing și ZaZa Underwear.
  • Gata, nu vă mai zic nimic, la punctul ăsta faceți ce vreti voi. 🙂

Spor!

Sunt un om mic

Simt o nevoie acută să fac bine. Uneori îmi iese, alteori nu.

Aseară am parcat mașina în fața unui cunoscut restaurant din oraș. Locul de parcare parcă mă aștepta pe mine: mare, în loc neinterzis de lege, aproape de local, ce mai, prefect. Închid mașina și mă îndrept spre intrare. Aud pe cineva în urma mea: Doamna, doamna! Mă uit în spate și văd o fată la vreo 20 de ani  care îmi spune că acolo e parcarea ei și-mi cere să-i dau și ei de-o pâine.

Inițial am vrut să-i spun că vreau bon, dar pentru că mă grăbeam și nu voiam să intru în polemici cu ea, i-am spus că vorbim când mă întorc. Bine, fata mea,  îmi aruncă ea de la distanța celor 20 de pași dintre noi.  Mă gândeam s-o cert, s-o trimit să muncească că nu-i ok ce face, că sigur se pricepe ea la ceva și poate ajunge cineva în viața asta… Sau mă gândeam că n-am s-o mai găsesc acolo când revin.

Intru în restaurant și, contrar așteptărilor voastre, mă duc în bucătărie (de fapt în oficiul de lângă bucătărie) și stau de vorbă cu bucătarii, măsor dimensiuni corporale, pun semne pe niște costume și după vreo 40 minute plec încărcată  cu o mulțime de pungi pe care le țineam în brațe una peste alta. Nu, nu erau cu mâncare.

Continue reading Sunt un om mic

Cum e aia cu încrederea in oameni

E greu sau aproape imposibil să garantezi pentru acțiunile tale viitoare, ce să mai spunem pentru ale altora. Fiecăruia dintre noi ne-au fost, cel puțin o dată în viață, înșelate așteptările. Știți voi, bagi mâna în foc pentru un om, și pe el îl doare la bască, iar cu prima ocazie te face să plângi în pumni că ți-ai pus obrazul pentru el. Sau invers.

E normal să-ți pese cel mai mult de tine și de familia ta, și cei mai mulți dintre noi pun asta pe primul loc și bine fac. Punct. Dar viața nu înseamnă doar noi și familia noastră, oricât de mult ne-ar plăcea să fie așa. Și aici intervin prietenii, vecinii, cunoștințele, colegii, vânzatoarea de la magazinul din colț și poștașul. A, mai sunt contactele de pe facebook și de pe alte îndrăgite rețele de socializare. Cu toții sunt ai noștri și împreună cu ei se închide cercul acela numit viață. Sau se învârte? Cercul.

Nu doar noi putem fi dezamăgiți, și alții pot fi dezamăgiți de noi. Mie mi s-a întâmplat. Și m-am simțit atât de prost…Și azi când mă gândesc la chestia asta, ies cumva din zona de confort și simt o apăsare în piept. Dar nu fac nimic să schimb situația, pentru că-s de părere că încrederea se pierde o singură dată, și oricât aș încerca eu să reînnod ceva, lucrurile nu vor mai sta niciodată ca înainte. Pentru că pot privi lucrurile și din partea cealaltă.

Continue reading Cum e aia cu încrederea in oameni

Aparente

Îmi place să cred că știu să citesc oamenii de la prima întâlnire. De foarte puține ori prima impresie mi-a fost demontată de întâlnirile ulterioare, așa că experiența mi-a întărit convingerea că mă pricep cât de cât la oameni. Numai că…

Săptămâna trecută eram într-un supermarket la raionul fructe (ok, aici urmează ca voi să-mi spuneți că mai ales la vremea asta fructele se cumpără de la piață, aveți dreptate, mea culpa) și-mi îndesam în pungă multe pere. Lângă mine, la mere, un bărbat în vârstă de circa 55 de ani alegea niște mere sănătoase. Omul arăta extrem de muncit, adus de spate, nebarbierit, trist ca și cum ar căra mari poveri pe umeri, cu multe responsabilități și părea oarecum sictirit de viață. În spatele său, un tânăr de vreo 16 ani, îi povestea entuziasmat bărbatului cum a fost la școală în ziua respectivă. Aici am uitat pentru câteva clipe de cumpărăturile mele și-am fost atentă la ei.

Măi tată, am dat azi test la franceză și nu toți au făcut liniște în timpul lucrării. Auzi și tu, C. și V. nu se uitau deloc în foaia lor și încercau cu orice preț să copieze. Le-a atras și doamna atenția și tot n-au încetat.

Continue reading Aparente

Și caracterele s-au găsit

A fost de ajuns să văd cât de puțin vă pasă și inspirația a revenit. Bine, a contribuit mult și faptul că a fost duminică ieri, dar asta-i secundară.

Nu, nu mă așteptam să mă îmbărbătați sau să-mi băgați motivaționale de doi lei, era de-ajuns să vă știu aici. Ați fost, dar ați tăcut mâlc, și asta e exact ce nu-mi doream. Că dacă voiam asta, îi plăteam 10 lei lui Zuckerberg și veneau cu miile. Eu nu de ei aveam nevoie, ci de voi, cei pe care vă știu, cei cu care dacă vreau mă pot întâlni, cei de care mie îmi pasă. Dar voi nu, am venit, am văzut, nebuna strigă după ajutor, las-o dreacu.   Venim, vedem, plecăm, chiar dacă avem o părere n-o spunem, de ce să-i stricăm fetei ziua și mai rău spunându-i că oricum scrie degeaba? Ok, nu chiar degeaba că probabil scrie ea pentru cineva, doar că nu merită efortul, dacă îi este atât de greu să scrie.

Să ne înțelegem, nu mi-e greu să scriu, înșir aici la vorbe până mâine dimineață, mai greu e să aibă o logică, să spună ceva și, mai important, să intereseze pe cineva. Pe voi nu vă interesează și asta mi-e clar. Cel puțin pe cei care vin, citesc și pleacă. Nu era vorba de o poveste, nu era vorba despre ceva abstract, era pur și simplu un strigăt de ajutor și voi n-ați fost acolo să-mi răspundeți. Exact ca prietenul care nu se cunoaște decât la nevoie.

Continue reading Și caracterele s-au găsit

Ce se întâmplă

Nu-mi vine sa cred că n-am mai scris de 7 zile. Au trecut ca vântul, cum trec anii mei de ceva vreme, deja. Sper numai că şi ai voştri trec la fel de repede. 😀 Anii, zic.

Între timp au înflorit liliecii pe strada noastră, iar mirosul lor îmi dau o stare de bine cum de mult n-am avut, fetele au terminat cu referatele clasei a VIII-a şi-au mai făcut un pas în drumul spre maturitate, noi suntem aproape să dăm gata o comandă ce ne ţine prizonierii atelierului de vreo trei săptămâni, viaţa merge înainte. Nici nu mi-am dat seama că vine Paştele până nu m-a întrebat un client dacă reuşesc să-i fac produsele până atunci şi eu i-am răspuns că i le fac sigur într-o lună. Apoi m-am prins că săptămâna viitoare e Învierea, deci nu.

Am înţeles, în sfârşit, că noi lucrăm în afacerea asta în loc să lucrăm la afacere, aşa că am început să luăm câteva măsuri care, sperăm noi, vor mai schimba situaţia în timp.

Continue reading Ce se întâmplă

Primavara s-a intors! Zambeste-i si dumneata!

Undeva în țara noastră, într-o zonă greu încercată în urmă cu doar câteva săptămâni de ninsorile ce i-au izolat de lume câteva zile bune, mai exact la Sihleanu, cineva s-a gândit să aducă zâmbete, odată cu venirea primăverii. Nu numai în natură, dar și, cumva, în inimile locuitorilor. Ca urmare, copiii ce frecventează Grădinița din sat, îndrumați de o educatoare  cu multă inițiativă, au meșterit săptămâna trecută la mărțișoare.

Sub îndemnul “Copiii sunt educați de comportamentul adultului, nu de cuvintele sale“, domnișoara educatoare le-a invitat la lucru și pe mamele micuților. Așa cum s-au priceput ei, cu recuzita pe care au avut-o la îndemână, au reușit să facă niște mărțisoare de toată frumusețea:

Continue reading Primavara s-a intors! Zambeste-i si dumneata!

E nebunie pana pe 20

Gata. A început perioada aglomerata, perioada în care toată lumea vrea câte ceva, dacă se poate repede, dacă se poate perfect, dacă se poate gratis. Și nu mă refer la cadouri pentru copii, ci la nebunia care n-are nicio legătură cu sărbătorile de iarnă.

De câte ori nu ați ajuns pe ultima sută de metri la vânătore de cadouri sau la cumpărături, pentru că aveați altceva de făcut, de cele mai multe ori la serviciu ? Mie mi s-a întâmplat de 14 ori în ultimii 15 ani. Ok, nu-s eu cel mai organizat om, n-am buget de cadori și cumpăr fix când apuc, dar problema e mai gravă de atât. Nu știu să spun nu. Nu știu și gata.

Pe vremuri, dacă era nevoie ca cineva să rămână la serviciu până târziu eu mă trezeam că ridic mâna ca la școală. Deh, dacă mi-a plăcut școala!

Continue reading E nebunie pana pe 20

Lumea nu se invarte in jurul nostru

Dar suntem și noi o mică parte din ea. Infimă, mica, aproape invizibila, dar importantă. Atât de importantă că viețile altor oameni depind de noi și de deciziile pe care luam în fiecare zi. Și totuși lumea nu se învârte în jurul nostru.

Se întâmplă zilnic în lume lucruri care nu depind de noi personal, încât uneori sunt îngrozită și mă întreb dacă viața noastră are vreun rost. Ne-am născut și noi să însemnăm ceva sau orice am face lumea oricum merge mai departe fix în aceeași direcție în care ar fi mers și dacă nu existam noi?

De exemplu, știați că undeva la Polul Sud există detectorul IceCube Neutrino Observatory, înzestrat cu peste 5.000 de senzori optici, meniți să capteze neutrini?

Continue reading Lumea nu se invarte in jurul nostru