O paralelă

E tot martie acum 30 de ani.

Grădiniţa la care mergeam era departe. Departe pentru un copil care se trezea în fiecare dimineată la 6.00, pentru ca la 6,30 să ia drumul grădiniţei, alături de părinţii grăbiţi, care trebuiau şi ei să ajunga la slujbă.

Cu ochii lipiţi de somn, îmi trăgeam pe mine dresurile, cărora atunci le ziceam ştrampi, şorţuleţul gri-bleu şi fundiţele. Cizmuliţele roşii de cauciuc, paltonaşul în carouri şi căciula completau ţinuta zilnică de grădiniţă la începutul primăverii.

E tot martie acum 20 de ani

Continue reading O paralelă

Ninge

Ştiu că toată lumea vorbeşte despre ninsoare, ştiu că e a douăzecea zăpadă de anul ăsta, ştiu că ar trebui să fie primăvară, stiu… Ninge însă aşa frumos.

Ce-o să mai regretaţi voi fulgii aştia albi atunci când căldurile vă vor ţine închişi în cutii cu aer condiţionat, consumând necesarul zilnic de lichide în cantitate dubla şi petrecând două treimi din timp pe budă. 😀

Gândiţi-vă la câte beneficii avem de pe urma zăpezii: nu tu trafic aglomerat (am venit dimineaţa ca prin brânză, foarte puţine maşini pe stradă), nu tu praf  în atmosferă (aerul e cât de curat poate fi el într-o capitală europeană), nu tu burţi la vedere pe străzi (piţipoancele  sunt încă în blănuri), nu tu babe leşinate de la căldură, pe străzi, etc… Hmm, ce frumos ninge. ..

Continue reading Ninge

Peisaj de iarna

M-am trezit in dimineata de Craciun. Si eu care vroiam sa incep curatenia de Paste. Ce naiva…

Joi mergeam cu masina prin oras si ma bucuram ca tin franele (nu ca pe zapada), ma bucuram ca-s locuri de parcare si ca am o baba frumoasa. Azi, iarna s-a intors si casele sunt din nou acoperite cu zapada, dar purtam inca martisoare, ca poate-poate.  🙁

De unde noi ne pregatisem de primavara si scosesem masa si scaunele in curte, ninsoarea ne-a stricat planurile. Pana si umbrela de soare fusese instalata, asa dor ne era de caldura. 🙂 Asa arata imprejurimile acum:

Zambile, ghiocei, mărţişoare, primăvară

A venit primavara, ne-am îmbrăcat mai subţire, am lăsat grijile şi necazurile şi-am zâmbit. Cu zâmbetul ăla pe care îl ai când te uiţi la un pom înflorit. Am în faţă ea bucheţele de zambile frumos mirositoare şi multe, multe marţişoare.

Fetele au plecat la şcoală fără mărţişoare în piept dar cu buzunarele pline de ace mici de siguranţă. 😀 Erau aşa de bucuroase că vor da şi vor primi mărţişoare, că habar n-au mai avut să-şi înveţe la ştiinţe sau la civică. Oricum, astea mai pot aştepta, primavara nu…

Să aveţi cu toţii o primăvară frumoasă. 🙂

Continue reading Zambile, ghiocei, mărţişoare, primăvară

Sa facem miscare

Acum ca primavara si-a intrat pe deplin in drepturi (era si cazul ca aproape a trecut deja o luna), zic sa luam si noi ceva masuri, pentru a reveni la forma initiala. Cand zic “forma initiala” nu ma refer numai la greutate ci si la durerile de spate si de incheieturi. Mai e vorba si de lenea, care ne-a apucat odata cu venirea iernii si care nu se da plecata acu’ ca-i primavara, sub nici o forma. Ok, am facut ordine in sifonier si am scapat de hainele de iarna. Asta m-a ajutat, dar nu pre mult. 😀

Ce facem in continuare pentru a avea o conditie fizica buna? Adica pentru a avea capacitatea de a ne indeplini sarcinile cotidiene, fara a resimti o oboseala neobisnuita, si de a pastra o rezerva si pentru activitati fizice, sportive sau de petrecere a timpului liber.

Cand ati prins ultima data un metrou, coborand scarile mai repejor sau alergand un pic.  Asa-i ca mai bine il asteptati pe urmatorul?

Continue reading Sa facem miscare

Deja martie

Timpul trece extrem de repede. Nu-mi vine sa cred ca e martie, au trecut deja doua luni din 2009 si uite a venit primavara.
Dimineata, desi nu mi-a trecut inca raceala, m-am imbracat mult mai subtire, pentru a fi in pas cu vremea.
Am primit multe flori si martisoare (lucrez la o firma cu multi baieti, deh). Imi place sa port martisoarele, macar azi, asa ca mi le-am pus pe toate in piept (le-am prins cu capsatorul 😀 ).
Asta imi aminteste de copilarie. Aveam in generala, pieptul plin de martisoare si tin minte ca ieseam doar in uniforma in pauze, ca sa ma mandresc cu martisoarele mele. De cele mai multe ori un baiat mai mare mi le smulgea din piept si pauza o incheiam intr-un planset. Noroc ca frate’mio imi aducea seara acasa multe martisoare, smulse de el de la alte fete 😀 . Asa era obiceiul la noi in scoala. Obicei tampit, da’ seara eram multumita. 😀
Cum spuneam timpul trece extrem de repede. Sa facem cumva sa pretuim si sa traim fiecare clipa cum se cuvine.
Sa aveti o primavara frumosasa, va doresc!