Army bomb

Da, nici eu nu știam ce înseamnă acum câteva zile și nu cred că sunt nici măcar cu o secundă mai deșteaptă acum că știu. Din contră.

Eram la o discuție mamă-fiice săptămâna asta și din vorbă în vorbă le-am spus fetelor, care vor pleca câteva zile la mare la sfârșitul lunii într-o tabără IYF, că s-ar putea să trebuiască să se descurce în tabără cu banii din pușculițe.

Fac aici o paranteză și vă spun că pușculițele astea sunt niște chestii de tablă în care se pun bani  în fiecare lună cu scopul ca de Crăciun fiecare din noi să poată cumpăra fără probleme cadouri pentru ei și pentru ceilalți. Nu se strâng acolo cine știe ce sume de bani, dar la momentul ăsta au vreo 300 lei fiecare.

Continue reading Army bomb

Pilates cu mine sau eu la pilates

De-a lungul timpului v-am mai povestit eu de pe la orele mele de pilates (la care mă duc sa iau lecții, nu de altceva). Cum sunt un om perseverent (n-am prea des motive să mă laud cu asta), am ajuns aseară pentru prima dată la o oră de pilates la Wordclass. Aproape mi se termină abonamentul și eu nu călcasem la orele de pilates. Am fost la yoga, am fost la aqua gym, la sală (nop, n-am ajuns încă la greutatea aia la care visez), dar nu la pilates. Până aseară.

Mi-am luat cel mai mișto echipament ever (eram singura din sală în pantaloni scurți și tricou) și mi-am dezinfectat salteaua până a zis antrenoarea: terminăm și noi curățenia azi? Gata, sunt zen. Ridicăm brațele pe inspir și le relaxăm pe expir… eu în același timp cu toată lumea de ziceai că suntem echipa de înot sincron a Chinei la Jocurile Olimpice. N-am apucat să duc la capăt 3 respirații că m-a lovit o foame de simțeam că stomacul se duce singur peste drum la Auchan dacă nu-i dau ceva de mâncare rapid. Am luat două guri de apă și l-am liniștit: stai nebune, că ne facem de râs! În spatele meu, singurul băiat aflat la clasa de pilates.

Am ignorat foamea și m-am concentrat pe mișcări. Mi-a ieșit. Fac eu așa mișto de mine, dar îmi plăcea cum îmi stătea în pantaloni scurți cu picioarele drepte întinse spre tavan. Bine, ajută puțin și bronzul. Aproape zâmbeam de mulțumire și mișcam: stângul, acum dretul și încordăm cât putem de mult abdomenul. Ghiorțțțț!!!! Cu durere, frate! Ce-ai făcut!? Mai vrei o guriță de apă? Îți mai dau. (vorbeam cu stomacul de parcă era prietenul meu imaginar) și îi dau să bea până îmi atrage atenția instructoarea că n-am ajuns la pauză, o să avem timp atunci să bem apă. Mie-mi spui!

Continue reading Pilates cu mine sau eu la pilates

34 versus 44

Am 44 de ani. De vreo 7 zile. S-a schimbat ceva la mine față de, să spunem, acum zece ani? Nop. Ba da. Sau nu?!

Ce făceam la 34?

Lucram într-o firmă de papetărie, eram ceva, brand manager, intram la 8,30 la lucru și ieșeam la 17. Aveam ochii verzi/albaștrii și purtam zilnic pantofi cu toc. Fetele aveau 7 ani, erau în clasa întâi. Ieșisem o singură dată din țară și atunci pentru ceva legat de job, nici vorbă de vacanțe. Locuiam  la curte și nu-mi plăceau SF-urile deloc. Soțul meu era cu 2 ani mai tânăr ca mine. 🙂

Continue reading 34 versus 44

Ce câștigi cand ai permisul de conducere suspendat

În primul rând îți doresc din suflet să nu ai permisul suspendat, dar dacă ai ajuns aici, sunt șanse mari ca asta să se fi întâmplat deja. Hai să vedem împreună ce putem face pentru ca luna/lunile cu permisul ridicat să treacă repede și ușor:

  1. Cumpărat-ți un abonament la metrou și încarcă-ți cardul RATB cu 10 lei.  Dădeai oricum mai mulți bani pe benzină, așa că ce-ți rămâne îi poți folosi pentru a lua un taxi în situațiile urgente.
  2. Tocmai ai câștigat ceva timp pentru citit. Cumpără-ți câteva cărți, nu pierde vremea pe drum, citește. Da, te ajută și telefonul la citit, dar eu vorbeam de cărți adevărate.
  3. Ghici ce? Acum te poți opri în drum spre casă oriunde vrei, fără grija că ai lăsat mașina parcată undeva pe interzis.
  4. Îl știi pe tipul ăla de la IT care nu te bagă în seamă mai mult de ”bună” deși locuiți în același cartier?  Acum e momentul să-l întrebi dacă merge direct acasă și dacă nu-l deranjează să te ia și pe tine. Scuza cu carnetul de conducere suspendat e una dintre cele mai bune.
  5. Mai ții minte de câte ori la ieșirile în oraș cu prietenii tu comandai doar limonadă și suc de portocale pentru că erai cu mașina? Uită de asta, acum e vremea cockteilurilor. Alcoolice!
  6. E vremea perfectă pentru ca soțul să ducă și să aducă copiii de la școală. Nu-i așa că e relaxant să știi că nimeni nu așteaptă aproape nimic de la tine?

Ar mai fi chestii, numai că timpul a trecut și trebuie să mergem să ne luăm permisul (la mine asta nu-i valabil, eu abia pe 29 mă duc la Udriște).

Continue reading Ce câștigi cand ai permisul de conducere suspendat

Masa de ping pong

masa de ping pongSă mai spună cineva că Jocurile Olimpice nu îndeamnă oamenii să facă sport. Sau cheltuieli.

După ce am văzut vreo 4 meciuri de tenis de masă la Rio, trei dintre ele cu români protagoniști, ne-am amintit că sportul ăsta ne era tare drag și nouă în copilărie, ba chiar și mai târziu, când, cu un fileu, o minge și două palete mergeam vreo 6 prieteni să jucăm ping pong la mesele de ciment din parc. Si ne apuca noaptea pe acolo, fără să reușim să avem un campion. Eram toți buni, după standardele noastre, desigur.

De-a lungul anilor, Sorin a mai zis de câteva ori că și-ar dori să avem pe terasă o masă de tenis, dar n-am luat niciodată prea în serios dorința lui, mai ales că de la noi de pe terasă mingiile ar zbura una câte una prin curțile din jur, și să ne enervăm  vecinii, nu-i tocmai o idee bună.

Continue reading Masa de ping pong

La cat incepe batranetea?

La 14 ani credeam că dacă ai 28 de ani ești trecut. Nu chiar bătrân, dar trecut. La 18 ani credeam că dacă ai 40 de ani ți-ai trăit traiul, ți-ai mâncat mălaiul. Un pic mai târziu, eram sigură că bătrânețea vine la 50 de ani. La 30 de ani i-am zis unei doamne de 60 că e babă. Nu i-am spus asta ei în față, dar am povestit cuiva despre ea și mi-a scăpat un ”era o babă acolo”. Acum cred că babele au 80 de ani și cam tot atunci începe bătrânețea.

Mi-am amintit de asta ieri când am văzut filmulețul ăsta pe facebook:

Așa-i că nimeni nu-i bătrân?

Educație de economisire

Nu sunt un om econom. Cât am, atât cheltuiesc, ba uneori cheltuiesc mai mult decât am, dar asta se va schimba. Bine, după ce-mi iau telefon nou, pentru că pe ăla vechi mi l-au ridicat niște băieți, v-am spus. Să revenim.

Una din rezoluțiile pentru anul ăsta, a fost să am în orice moment o rezervă de bani la care să apelez la nevoie, dar bine ar fi să nu am nevoie.

Ușor de spus, greu de făcut, dar nu imposibil. Mi-am cumpărat inițial 2 pusculițe. Zic, țin una în birou și una în casă. Pun în una bani zilnic, iar în cealaltă săptămânal. O sumă mică. În paralel mi-am făcut și-un cont de economii în care depun tot săptămânal bani. Acolo un pic mai mulți decât în pușculițele de tablă.  O să spuneți de unde am eu bani săptămânal, ei bine, am. Sau n-am. Până acum am avut.

Continue reading Educație de economisire

Ce mai înseamnă prietenia?

prietenia 2Ești prieten cu un om. E simplu. E frumos. Trăiești momente, clădești amintiri, te bucuri și suferi alături de el/ea și ajungi la momentul în simți că sunteți imbatabili, că prietenia voastră va dura, că oriunde vă va duce viața voi veți rămâne în legătură.

Dacă la un moment dat ceva nu merge bine între voi, ori încercați să vedeți ce s-a întâmplat, ori așteptați. Timpul va rezolva neînțelegerile și va veni o zi în care toate vor căpăta un înțeles, și pentru unul și pentru altul, veți înțelege c-a fost mai bine așa, că nu-i musai să fim tot timpul de acord, nu-i musai ca ce-și dorește unul să fie ok și pentru celălalt. Nu-i o tragedie dacă ce i se pare unuia corect, i se pare celuilalt lipsit de sens. Putem avea percepții diferite asupra lucrurilor sau oamenilor. De cele mai multe ori dreptatea nu-i nici de partea unuia, nici de partea celuilalt, dar nu asta e definitoriu într-o prietenie. Definitorie este sinceritatea. 

Dacă după ani de prietenie afli că cel pe care-l considerai prieten, cel pentru care ai fi fost în stare să pleci în noapte către necunoscut, cel care-ți era un fel de frate/soră alături de care erai la bine și la greu, te-a mințit tot timpul, atunci nu știu ce mai rămâne din prietenia voastră.

Continue reading Ce mai înseamnă prietenia?

Shut down

shut downIeri toată dimineața Sorin a lucrat concentrat la un tipar pentru niște combinezoane complicate. La computer. Pe noul Windows 10 proaspăt instalat. Și n-a salvat nimic până când…

Windows 10 are o opțiune de comenzi vocale cu care ți-e mai mare dragul să lucrezi, dacă ai ceva probleme cu mâinile. De exemplu, mănânci. Altfel eu nu-i văd utilitatea. Numai că Sorin vrea s-o vadă. Problema era că ieri nu reușea nicicum să-și facă computerul să-i răspundă la aceste comenzi. Fie că accentul lui în engleză nu-i cel mai pe înțelesul mașinăriei, fie pentru că împreună cu fratele lui, Gabi,  spunea râzând computerului numai chestii de genul: ”clean the kitchen”, ”give me a car” , ”paint the wall” or ”make me president”. Bine, printre hohotele lor de râs, la un moment dat au spus: Open explorer! Le-a răspuns o voce suavă: Which one?

S-au hlizit așa până în momentul în care Gabi, a zis într-un moment de maxima luciditate: Shut down! Și computerul a înțeles. Și s-a închis.

Continue reading Shut down

Jumatate de luna mai tarziu

Jumătate de lună mai târziu față de articolul precedent lumea s-a schimbat mult. Și nu neapărat în bine.

Ce ar mai trebui să se întâmple pentru a înțelege că avem o singură viață? Cine ar trebui să ne învețe să trăim? Un vers celebru de la Țapinarii spune: da’ mă gândesc că până mor tre’ să trăiesc. Bine, bine, dar cum? Ce facem cu fricile, cu amenințările, cu hoții, cu morții? Cui lăsăm toate astea? Cine le vrea?

Cum pot eu merge mai departe, cum mă pot eu gândi la revelion sau la vacanță când toată lumea mea așa cum o știam se destramă? Mergem înainte ca niște roboței, sperând că nouă nu ni se va întâmpla nimic rău. Dar până când?!