Ion- II

(prima parte)

Ene Negrescu se gandise tot drumul la ce avea sa-i faca baiatului, pe langa bataia sora cu moartea, pe care avea sa i-o dea. Cum sa-l faca el pe Ion sa inteleaga, ca invatatura aia putina pe care putea  sa o asigure copiilor lui, este cea mai importanta avere cu care va pleca Ion din casa parinteasca? Se hotari ca inainte de toate, sa-l asculte pe Ion, sa-i spuna  el ce are de zis despre lipsa de la scoala si nesocotirea parintilor. Se gandea batranul, ca nu se va uita unde va lovi si cine stie cum o sa-l pocneasca cu centura peste spurcata aia de gura, cu care spunea “la revedere” dimineata, cand chipurile pleca la scoala. Mai bine sa-l lase sa vorbeasca acum, ca dupa aia, nu se  stie cat timp nu va mai putea vorbi.

Nici nu ajunge Ene bine acasa, ca il si identifica in curtea plina de copii, pe Ion al nostru. Il roaga sa-l urmeze in grajd la oi, unde  puteau vorbi intre patru ochi  si ii il lua direct: “Ia zi ma Ioane, unde ai stat tu ma diminetile, in luna care a trecut? De ce n-ai fost ma amaratule la scoala, tu crezi ca invatatura aia, o sa vie singura in capul tau prost? Cam cum vezi ma tu viitorul tau, fara carte? Ce-ai vrea tu ma Ioane sa ajungi cand vei fi mare?”

Intre timp Ion aflase de la Costica Mortu, ca invatatorul l-a chemat pe taica’su la scoala si preventiv isi luase trei randuri de haine pe el. 🙂  Nadusind puternic  raspunde  ” Tata eu peste ceva timp cand o-i gata-o cu scoala, ma vad cioban la oi.” In gand Ion se certa pentru cuvantul scoala introdus fara nici un rost in fraza. Cuvintele oricum ii iesisera din gura fara sa treaca prin creier, iar ochii atintiti catre oi il facura sa rosteaca cioban fara premeditare. E adevarat ca odata, cand ii indemnase domnu’  invatator sa se gandeasca inca de pe acum, la ce-si doresc sa se faca cand vor fi mari, el isi spusese i-ar placea sa devina inventator, dar nu era acum momentul sa-i spuna tatalui  gandurile sale. 😀

Cand auzi batranul asa raspuns inspirat pe loc ii veni o idee excelenta, pentru a testa talentele viitorului cioban din familie. Cum era inca pana-n Paste si pasunea din valea Buzaului era numai buna de incercat, avea sa-l trimita pe Ion, doua zile cu oile la pascut. Desigur asta se va intampla dupa ce-si va reveni din bataie, pe i-o dadu scurt si puternic acolo in grajd, fara martori, dupa ce Ion ii indica locul exact in care si-a petrecut ultima luna, ghemuit intr-un culcus micut facut din fan.

Ion si-a revenit relativ repede, hainele cu care se captusise isi facusera datoria de scut si nici batranul nu insistase in zonele care se refac mai greu. 😀  A aflat apoi ca va pleca cu oile la pasune si a inceput sa viseze.  Va tranversa padurea de unul singur insotit de cele 10 mioare ale familiei, va inopta la marginea dinspre pasune a padurii, va avea timp sa se gandeasca la viitoarele sale inventii si le va dovedi el tuturor, ca este om de incredere in  familie.

(continuarea)

(Visited 90 times, 1 visits today)
nina

@Nicu- adevarul este ca pe masura ce inainteaza povestea nu-mi mai amintesc exact ce s-a intamplat de-a devaratelea. 🙂 Asa ca iau Memoplus si incerc sa nu infloresc prea mult. Actiunea principala e in ultimul episod, adica al III lea. 😀

nina

@Cristian- poate e mult spus “ii vor schimba viata”, dar o lectie tot ii vor da…
@Nicu- io asa zic, da stii cum e, socoteala de acasa nu prea se potriveste cu aia din targ. 😀

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.