Eu vreau la azil

asa-vad-eu-viata-la-azilIntotdeauna am sperat sa-mi petrec  ultimii ani din viata intr-un azil. Bine, lumea zice ca-s nebuna ca ultimii ani trebuie sa-i petreci langa copii,  nepoti, asa-i normal sa-ti doresti. Eu nu si nu, vreau la azil si cu asta basta.

Cineva spunea ca esti baba incepand cu 55 de ani. Sincer nu m-as duce chiar de la 55 de ani la azil, da’ daca Dumnezeu ma tine pana pe la 70, la azil cu mine tata. Asta ar aduce tuturor numai beneficii si mie o viata misto.  Odata plecata babeta la azil, in urma va lasa  o lume  extrem de multumita. 🙂

Se va elibera o camera sau chiar un intreg apartament, daca pana atunci strang bani destui sa-mi iau unul . Nepotul preferat va putea sa se mute acolo in locul meu, cu prietena lui care evident il va iubi inzecit cu aceasta ocazie. Citeste mai departe

Un weekend

Cum va spuneam si sambata, ne-am bucurat de caldura si apa la maxim:

s4200182  s4200203  s4200180

Ieri intre piscina si gratar, ne-am luat inima in dinti si am iesit din curte, pentru o gura de caldura dusa la extrem.

Am dat o tura pe la Palatul Sutu, unde am vizitat Targul international al colectionarilor,  am vazut acolo o multime de lucruri pe care mi le-as dori intr-o casa speciala. Mi-a ramas in gand un clopot mic, din acela de pus in curte, pe care sa-l bati cand e gata masa, sau cand trebuie sa iasa copii din piscina. 😀

Continue reading Un weekend

Tratament impotriva caderii parului

Chestia asta cu caderea parului nu-i deloc o gluma, mai ales pentru  barbati, care se confrunta cu ea mai des.

Desi fetele ce sa zica, ii  lauda  (vai draga ce sexi esti asa chel!), ii  imbarbateaza (chelia iti scoate mult in evidenta frumusetea ochilor), nu vezi prea des, barbat mandru de chelia lui. Cu totii incearaca inca de la primele semne, mai intai sa-si ascunda (vezi suvita lu’ Basescu) si apoi sa-si trateze,  chelirea.

Rares este un prieten bun, care se stie el, dar caruia nu-mi permit sa-i dau numele real, pentru ca e rau si a zis ca ma urmareste si-mi face farmece daca scriu de el. 🙁 

Continue reading Tratament impotriva caderii parului

mesaj…tarziu in noapte

Aseara, eu la birou in fata calculatorului. Messenger-ul deschis cu id-ul uneia dintre fete. In lista ei sunt 5 oameni: mami, tati (mi se pare ca tati nu mai e, s-au certat ) Madalina (o prietena de pe strada noastra) si inca doi colegi de la scoala.

Eu cautam ceva pe net cu multa atentie, cand dintr-o data imi apare in fata urmatorul mesaj:

” Rugăm TOŢI proştii, imbecilii, dobitocii şi cretinii, tâmpiţii, obosiţii, distruşiiii, terminaţii, idioţii, limitaţii, retardaţii şi handicapaţii să nu mai trimită aiurea mesaje despre – ghinion pentru toată viaţa, blesteme, moartea mamei la 12:00 noaptea, sau alte porcării de acest gen pentru că NU NE INTERESEAZĂ!. Trimite mai departe acest mesaj dacă te enervează şi pe tine la fel ca pe noi. Dacă nu…inseamnă că faci parte din grupul celor care le trimit! Vino şi tu alături de noi, să susţinem şi să sprijinim împreună campania anti-prostie MULTUMIM!!!”

Continue reading mesaj…tarziu in noapte

Vreau sa ascult muzica…

Vreau sa ascult muzica pe care voi o indragiti.

Azi dimineata ma gandeam sa-mi fac un nou CD cu muzica pentru masina si nu mai stiam pe ce criterii sa-mi aleg melodiile. Sa fie rock sa fie country, sa fie pop sau sa fie house? Ce face insa omul cand nu mai stie ce sa faca? Apeleaza la prieteni. Ia sa vedem, voi ce idei aveti?

PS- Azi nu sunt sefii la birou si pot sa ascult muzica tare in boxe. Ma ajutati?

Producatori vreti sa aveti cumparatori fericiti?

Ca eu fac prajituri si pizza mai des decat se duc altii la dus (ma refer acum la roakerul ala care si-a gasit tricoul cu metalica dupa cateva sapuneli bune 😀 ), o stie toata lumea care ma cunoaste.  Acum vedeti dumneavoastra, cand fac treaba asta, de cele mai multe ori am nevoie si de faina, gris, zahar, lapte, etc.  nu doar de mixer. Iar ingredientele (cuvantul asta il stiam, ok?) astea trebuiesc, la unele retete (doar la cele mai complicate), masurate.

Asa si? Ce e pasa lor, producatorilor ca eu nu am cantar din asta de bucatari , nici vas special in care sa pot face cu succes masuratoarea? pai ar trebui sa le pese, ca vezi tu domnule producator eu sunt clientul lu’ matale, ultimul om care inca mai cumpara faina si lapte in loc de plicul de budinca sau mai stiu eu ce cutie cu prajitura “musuroi de cartita”.

Mi-am dat eu seama ca la cat de comoda sunt, si sunt sigura ca se mai gasesc doua trei ca mine, l-as alege dintre trei feluri de zahar pe cel a carui punga este gradata. Nu trebuie sa scrie mare pe punga, sa nu se mai vada numele lui de gradatia mea.  Nu bre,  ma multumesc cu o insemnare marunta pe partea cea mai putin vizibila a ambalajului.

Continue reading Producatori vreti sa aveti cumparatori fericiti?

Sa facem miscare

Acum ca primavara si-a intrat pe deplin in drepturi (era si cazul ca aproape a trecut deja o luna), zic sa luam si noi ceva masuri, pentru a reveni la forma initiala. Cand zic “forma initiala” nu ma refer numai la greutate ci si la durerile de spate si de incheieturi. Mai e vorba si de lenea, care ne-a apucat odata cu venirea iernii si care nu se da plecata acu’ ca-i primavara, sub nici o forma. Ok, am facut ordine in sifonier si am scapat de hainele de iarna. Asta m-a ajutat, dar nu pre mult. 😀

Ce facem in continuare pentru a avea o conditie fizica buna? Adica pentru a avea capacitatea de a ne indeplini sarcinile cotidiene, fara a resimti o oboseala neobisnuita, si de a pastra o rezerva si pentru activitati fizice, sportive sau de petrecere a timpului liber.

Cand ati prins ultima data un metrou, coborand scarile mai repejor sau alergand un pic.  Asa-i ca mai bine il asteptati pe urmatorul?

Continue reading Sa facem miscare

Sunt un sofer bun

Prima data, mi-a spus asta instructorul cu care am facut scoala de soferi: “Hai Nina ca mergi bine. Cand te-am vazut la inceput cum te uitai la volan, am crezut ca nu scot eu sofer din tine, orice as face.” 😀

Apoi mi-a spus-o foarte elegant politistul cu care am dat examen: “Pentru ca azi e 8 martie, hai sa zicem ca, ati luat permisul domnisoara.”

Nu va mai spun cum mi-au comunicat cat de bine conduc, pe rand, parintii, fratele, colegii de liceu si facultate si mai tarziu sotul si apoi patronul de la prima firma care a avut curaj sa-mi dea masina pe mana. Cert e ca au pastrat stilul, iar eu am primit de fiecare data “felicitarile” cu un zambet larg de multumire pe fata.

Continue reading Sunt un sofer bun