Jurnalul consilierului local – săptămâna 16

Vă rog să mă iertați, scriu azi (duminică) acest jurnal, într-o mare grabă, întrucât vreau să ajung la timp la o ședință foto. Stați, nu judecați, nu-i despre modă, nu-i nici despre frumusețe, este despre conștientizarea unor lucruri care unora le par fără importanță sau ușor de trăit. Este despre violența domestică și cum se vede ea atunci când nu se vede. Încercăm! Vă povestesc când o să am și ce să vă arăt.

Luni – Fiecare Unitate administrativ Teritorială (UAT) care dorește să acceseze fonduri UE are nevoie de o Strategie de Dezvoltare Durabilă (SDD) un document care se face de obicei pentru o perioade mai mari de timp, noi o facem pe 6 ani, și care cuprinde, în linii mari, viziunea și obiectivele majore pe care un UAT și le propune pentru perioada respectivă, ținând bineînțeles cont de stadiul în care se află localitatea/sectorul la momentul elaborării (resurse umane, economice, naturale, instituționale etc.) și unde își dorește să ajungă. De obicei, această strategie este elaborată de o firmă specializată în colaborare cu primăria UAT-ului. Pentru că era pe final SDD a Sectorului 3 pentru perioada 2021- 2027, am cerut ca înainte de a fi pus în dezbatere publică, să vedem și noi documentul. După ce l-am văzut/citit/pus mâinile în cap, am solicitat o întâlnire cu reprezentanții celui care a făcut-o, pentru că erau multe de discutat, și despre formă, dar mai ales despre fond. Luni am avut această întâlnire, care a fost una extrem de dezamăgitoare, ca să vă faceți o idee, când a fost întrebat dacă a stat de vorbă cu mediul economic din sector sau cu ONG-uri sau cu cetățeni a spus că nu, că fiecare ar fi venit cu idei noi și ar fi ieșit un amalgam, iar când a fost întrebat dacă s-au inspirat, măcar în legătură cu forma în care trebuie să arate o astfel de strategie, din strategiile altor orașe din lume de mărimea sectorului nostru, au zis că nu aveau nimic de învățat de la alții. Și omul era atât de arogant încât a zis că putem să-i spunem noi ce să scrie în strategie (e ca si cum constructorul ar pune clientul, care-l plătește, să pună cărămizile cu mâna lui), iar când  l-am rugat să spună un alt client pentru care a făcut strategia, nu a știut să spună niciun nume. Noroc că întâlnirea a fost online.

Marți – marți a fost zi de administrativ, am vorbit la școlile unde sunt în consiliu despre cum a început școala, am vorbit cu câțiva colegi din țară despre cum e la ei începutul ăsta de mandat și am redactat un proiect de HCL făcut de un coleg, legat de parcările de biciclete de la instituțiile publice. Abia aștept să vină primăvara și să putem merge cu bicicleta.

Continue reading Jurnalul consilierului local – săptămâna 16

O zi, ca delegat, in sectia de votare (I)

Dacă nu ați aflat încă, vă spun eu acum direct, m-am înscris în partidul Plus în ianuarie și de atunci am participat la tot felul de întâlniri ale membrilor comunității din care fac parte. Deși am urât politica din toate puterile mele, anul acesta am simțit că nu mai pot și am înțeles că prin furie și frustrare nu schimbi nimic, că legile se dau în parlament și hotărârile pentru ce se întâmplă în orașul nostru se iau la primărie. Și pe ei nu-i poți combate legal decât dacă ești o altă forță politică și dacă te implici.

Voi știți că eu mă plâng de lipsă de timp de ani de zile, dar uite-mă acum cum îmi găsesc câteva ore libere din când în când pentru a nu renunța la speranță pentru țara mea. E o senzație foarte faină asta cu implicarea, îți crește stima de sine (da frate, încerc și eu să fac ceva, nu doar comentez de pe margine) și am de gând să mă implic în comunitatea din care fac parte pentru a rezolva punctual problemele cu care ne confruntăm. Atât cât se poate, desigur. Să sperăm că se poate mult.

Acum că v-am introdus în lumea politică, aș vrea să vă povestesc cum decurge o zi de delegat într-o secție de votare. Am fost, la alegerile europarlamentare, delegat din partea partidului Plus într-o secție de votare de la o școală din cartierul nostru.

Continue reading O zi, ca delegat, in sectia de votare (I)

4 zile de Italia (partea II-Lacul Como)

După ce v-am povestit cum am ajuns în Italia și ce-am făcut la Bergamo, zic să continui, așa că azi avem Varenna și câteva orășele de pe lacul Como.

Nu știu dacă ați auzit de el, dar Lacul Como din Italia imită silueta filiformă a unei femei cu părul in vânt (bine, concluzia asta am tras-o noi, nu știu ce spun experții). De fapt vă puteți și voi da cu părerea, harta lacului este aceasta din dreapta.

Continue reading 4 zile de Italia (partea II-Lacul Como)

Am fost la Therme și-am zis să vă povestesc

Cum zilele de vară sunt din ce în ce mai calduroase și weekend-urile petrecute în București sunt ucigătoare, am zis să prelungim puțin spiritul vacanței și să petrecem o duminică dimineața la Therme, eu, Sorin și miss Iulia, singurul copil aflat la vremea asta cu noi acasă.

Ne-am băut cafeaua, am sărit peste micul dejun și la nouă fix plecam spre Balotești. După fix 40 de minute (cu ceva peripeții la intrarea în parcare) intrăm în clădirea Therme unde mai fusesem o singură dată în iarnă. Cum noi suntem genul care caută parcurile acvatice de prin orașele pe care le vizităm, am cerut bilete la Galaxy pentru 3 ore, cu gândul că dacă mai vrem să stăm nu ne opreșe nimeni. Am achitat două bilete de adult (50 lei/persoana pe perioada vacanțelor școlare sau a weekend-urilor de peste an) și unul de elev (40 lei/persoana tot așa, pentru că era weekend și chiar de n-ar fi fost, tot atât ar fi plătit Iulia pentru că e vacanță școlară și ăsta-i tariful de vacanță -adică toată vara- pentru elevi).

Zona Galaxy, este zona cu tobogane, cu piscină cu valuri, cu piscină exterioară cu apă caldă, bar, șezlonguri pe nisip, pe pavele, în apă și în interior, cu piscină interioară cu bar, piscine pentru copii, zonă cu șezlonguri și lumină cu infraroșu (astea nu erau prima dată când am fost noi, așa că e bine să țineți cont că acum există acolo), trei saune cu abur, absolut minunate, cu trei arome diferite (eucaliptul m-a fermecat), nici ele nu erau la deschidere, paturi de masaj cu apă (pentru masaj se plătește cu brățara primită la intrare 10 lei/10 minute sau 13 lei/15 minute). Este o zonă mai mult decât ofertantă, deocamdată eu chiar n-am să merg în celelalte zone, pentru că-s fan jocuri acvatice și îmi ajunge Galaxy.

Continue reading Am fost la Therme și-am zis să vă povestesc

Ce spun românii când cumpără de la Penny

Nu eram fan Panny Market pentru simplu motiv că n-am unul suficient de aproape de casa mea. Cred că am fost de vreo două ori într-un magazin de-al lor și țin minte sigur că mi-am luat de la ei un mixer care a mers atât de bine, încât l-am dus să-l folosească și mama după ce eu mi-am luat robot.

Numai că am fost la lansarea noii poziționări a magazinelor Penny, și a noului oncept de comunicare: ”Mereu de România”. De azi au și un spot nou pe TV și tot de azi în toate magazinele Penny din țară veți putea asculta pe durata cumpărăturilor radioul Penny FM. Adică e un radio în toată regula, cu studio, emisiuni, DJ și tot ce trebuie, numai că nu-l vom putea asculta acasă sau în mașină, ci doar în magazinele Penny Market.

Ce mi-a mai plăcut în mod special este că ne-au vorbi de angajați și de faptul că sunt preocupați de ei. Pe lângă salariu și bonusuri, au rechizite pentru copii la începutul anului școlar, nou născuții angajaților primesc pamperși și vor avea și carduri speciale cu preturi preferențiale pentru ei. Acum au și emisiune de radio specială, Noi între noi, înainte de începerea programului de muncă. Adevărul este că trebuie să faci ceva ca să-ți fidelizezi angajații, mai ales într-o industrie din asta în care fluctuația de personal e mare.

Continue reading Ce spun românii când cumpără de la Penny

Thassos II

Abia întoarsă din vacanță, parcă n-aș scrie chiar azi. Parcă aș mai păstra amintirile astea doar pentru mine, dar mi-e frică să nu uit ceva, așa că m-am hotărât să scriu.

Am plecat duminică dimineața din București și când spun dimineață vreau să spun 3,30. Am zis să fie pe răcoare, să fie devreme și să plecăm odată, frate.

Cu toate că la Giurgiu n-am stat mai mult de 15 minute în vamă și la pod (iar mi-am adus aminte că la noi trecerea de pod costă 13 lei și la bugari 2 euro), am ajuns în jurul prânzului la Makaza și am stat două ore la vama dintre Bulgaria și Grecia. Pesemne toată Romnia se hotărâse să plece pe răcoare. Noroc că n-a fost extrem de cald, și noi eram relaxați (doar plecam în vacanță) așa că nu ne-am stresat prea tare că un drum pe care altă dată l-am făcut în 7,5 ore, de data asta a ajuns la 12 ore (bine, am fost trei mașini, 11 oameni și-am oprit de vreo 10 ori pentru diverse chestii, ba o cafea, ba o alimentare, ba o țigare, ba o necesitate…se adună).

Continue reading Thassos II

Balcic in 2 zile

balcicDacă mă întrebați pe mine, nici nu vă trebuie mai mult pentru a descoperi zona. E o destinție minunată pentru un weekend la mare sau un sfârșit de săptămână plin de frumusețe. Dar atât.

Noi am plecat sâmbătă pe la 8 dimineața din București și am ales drumul scurt, adică varianta cu bacul  BucurestiCălărași-Silistra (trecere cu bacul)-Dobrich-Balcic, adică un pic peste 250 km. Aflasem de pe net că drumul de după graniță e o perioadă nu tocmai prietenos, dar am avut o surpriză, bulgarii și-au reparat drumurile și am mers cât se poate de bine.

Pe la 9,30 traversam Dunărea cu bacul după ce am plătit o taxă de 35 lei (pentru că aveam numere de București, așa mi s-a părut). Cu încă 10 minute la vamă și la cumpărat vinietă de Bulgaria (7 zile 35 lei), după încă ceva pauze, ba de-o țigara, ba de-o gură de aer, am ajuns în jur de ora 13,00 la Balcic.

Continue reading Balcic in 2 zile

Am fost la #skirtbike

Am fost duminică la skirtbike, evenimentul anual al biciclistelor chic, și a fost foarte frumos, nici nu știu când s-au dus cele 6 ore petrecute acolo, din care 3 am pedalat continuu.

Am plecat de acasă singură, de nebună, după ce Sorin a motivat că nu vrea să meargă pentru că este o întâlnire a fetelor, Iulia nu mai are bicicletă și oricum făcea altceva, iar Sonia, deși în ultimul moment, când m-a văzut pe mine că vreau să plec, ar fi mers și ea, n-a avut cu ce, că avea pană la bicicletă.

Am făcut o oră pe drum pentru că am mers foarte lejer, iar întâlnirea biciclistelor a avut loc anul acesta în parcul Tineretului, la intrarea de lângă Palatul Copiilor. Era acolo…o nebunie. În sens bun, desigur. O mulțime de biciclete frumoase care mai de care mai dichisită și pregătită pentru paradă. La fel și fetele. La fel și atmosfera. Muzică, soare, culoare, biciclete, ce-ai putea să-ți dorești mai mult într-o duminică după-amiaza?

Continue reading Am fost la #skirtbike

Din Bucuresti in Thassos in 8 ore

Am așteptat plecarea aceasta foarte mult. Visam la Grecia de mai bine de trei ani și acum era la fix 574 Km de noi, dacă ne foloseam de noul punct de frontieră dintre Bulgaria și Grecia, celebru de acum, Makaza. Ok, nu-i încă pe hărți și nici prea multe indicatoare nu-s, dar e imposibil să nu vă descurcati. Noi la întoarcere ne-am învârtit prin Komotini, de vă pot spune fix unde găsiți cea mai bună înghețată și pe ce parte e unitatea militară. Sunt totuși niște indicatoare pe care scrie Bulgaria, dacă ai din prima încredere în ele (noi n-am avut) te duc glonț la Makaza și de acolo….

Am plecat vineri dimineața pe la 3 și jumătate din București, și-am urmat fix drumul descris de Bogdana aici. Am oprit pe drum de câteva ori , inclusiv pentru a face selfie-uri în lanurile de rapiță pe la bulgari:

20150501_070134

Continue reading Din Bucuresti in Thassos in 8 ore