Primii pantofi de dans

Iulia și Sonia merg la dansuri din iunie, adică au mers pe tot parcursul vacanței de vară, dacă vor reuși să obțină punctaje bune la școală, vor continua și pe parcursul anului școlar și, cine stie, poate vor face dans toată viața.

N-am considerat niciodată că au înclinații speciale spre dans, dar de data asta, profesoara lor împreună cu ajutoarele ei au reușit să scoată ce-i mai bun din ele și să le aducă la stadiul de… începători.

Cum și începătorii trebuie să pornească de undeva, doamna profesoară a hotărât ca, la Concursul de dans sportiv din octombrie sa participe și ele, atât la proba pe echipe cât și la individual.

Continue reading Primii pantofi de dans

Concurs

De data asta nu dau nicio carte, cine doreste cărți poate merge aici și se poate umple de cărți cu puțină voință. La mine de data asta premiul va fi o pereche de blugi (maxim măsura 30, așa că cine nu se încadrează și totuși participă, înseamnă că-i un om bun căruia îi place să facă cadouri :D).

Ce vreau de la voi în schimbul blugilor? Nimic. Adică e de ajuns un comentariu fie el și gol. Haha, habar n-am dacă un comentariu poate fi gol. Revenind, concursul este făcut cu ocazia schimbărilor care au avut loc în viața blogului (care fie vorba între noi, are și el vreo 4 ani și a trecut prin multe în tot timpul ăsta) și vrea să strângă la un loc cât mai mulți cititori, fie ei vechi sau noi.

Evident că mi-ar plăcea să-mi spuneți de când citiți, cum ați nimerit aici, ce nu vă place, ce-i stricat, ce post v-a plăcut cel mai mult, chestii din astea, dar dacă nu vreți să spuneți, nu-i nimic, nu vă scad șansele, câșigătorul îl alegem prin tragere la sorți, mă gândesc eu la un mod original de a o face. Numai că….

Continue reading Concurs

Gata și tragerea la sorți

Am zis s-o fac mai personal așa, ca să nu zic băbește. Am făcut bilețele cu numele participanților, le-am pus într-un bol  și am extras. Iaca și câștigătorii, ca să nu ziceți că e făcătură:

Mulțumesc tuturor pentru participare și felicitări câștigătorilor! Veți primi azi mâine câte un mail de la mine și luni cărțile vor pleca spre voi. Vă mai aștept și altă dată la concursuri pe toane.

Cititori, vi se pregătește ceva

Mă scuzați că folosesc pluralul, mândria nu mă lasă să recunosc că s-ar putea să am un singur cititor și ăla cu tot cu mine.

Dar lucrurile nu stau chiar așa, eu știu asta și vă mulțumesc că treceți mai des sau mai rar pe aici, că vă aruncați un ochi și uneori mai lăsați și câte o părere, care de ce să nu recunosc, mă bucură foarte tare.

Pentru că am intrat în al 4- lea an de blogging, pentru că lumea se schimbă și suntem nevoiți să ne adaptăm cu toții, am de gând să fac niște schimbări aici în ogradă. Nu-s multe, da-s substanțiale și mă vor pune tare de tot la încercare. Ia să vedem: Continue reading Cititori, vi se pregătește ceva

Am reînceput să ne uităm la televizor

Cred că a fost o vreme de 3-4 ani în viața mea în care m-am uitat la TV numai când mergeam la ai mei la țară. Iarna. În rest, nu mai știam nici să umblu cu telecomanda, așa de străin îmi era aparatul mare, plat și negru care ocupă un loc central nu doar în sufragerie, ci în fiecare din cele 5 camere ale casei, plus unul mic în atelier.

Dar….

Unii producători s-au cam prins că-și pierd mare parte din telespectatori și-au început să cumpere formate de succes de pe afară și uite că acum am fiecare seară ocupată cu câte-o emisiune, excepție fac lunea și duminica când mă uit la filme sau joc cărți.

Continue reading Am reînceput să ne uităm la televizor

Noaptea bibliotecilor

Nu știu dacă nu cumva ați aflat deja, dacă nu vă spun eu acum că în noaptea dintre 1 și 2 octombrie o mulțime de biblioteci (da, exact, biblioteci, chestiile alea unde poți citi și de unde poți împrumuta cărți) din țară vor fi deschise și își vor aștepta vizitatorii cu cărți interesante dornice de a fi răsfoite și citite.

De mai mulți ani copilul Sonia mă roagă să-i fac abonament la bibliotecă să poată merge și sta acolo în sala de lectură, să poată citi în liniște. M-am tot fofilat, ba odată m-a convins de-a dreptul, numai că în vara cu pricina Biblioteca Națională la care voia ea s-o duc, era în renovare, așa că planul a picat și uite că anul ăsta, ca un facut, copilele au noroc și exact de ziua lor (sunt născute pe 2 octombrie) vor fi într-o bibliotecă.  Bine, ele încă nu știu, pentru că dacă le-aș  spune, până atunci m-ar toca mărunt pe tema asta.

Aveți mai jos harta cu centrele deschise în noaptea bibliotecilor, evenimentul este organizat de  Asociația Excedo în parteneriat cu ANBPR și Asociația Marketer Club. Oamenii ăștia chiar se străduiesc și pregătesc tot felul de chestii interesante pentru vizitatori, totul se face pe bază de voluntariat, singurii care câștiga ceva din chestia asta suntem noi, oamenii care vom merge, unii dintre noi după 10-12 ani (cazul meu), din nou într-o bibliotecă. Continue reading Noaptea bibliotecilor

Concurs SVEA sau cum să fie bucătaria mea

De o lună stau cu bucătăria sfărâmată. De fapt cu ea sfărâmată stau de mult, acum a căzut la propriu, adică s-a prăbușit dulapul de sub chiuvetă. Mama, femeie inventivă, în loc să intre în panică ca mine, a făcut imediat o perdeluță bleu (fără nicio legătură cu mobila vernil) și a ascuns vederii coșul de gunoi și cutia de cartofi și ceapa care în mod normal ar fi stat în minunatul duplap prăbușit. Spun minunatul pentru că sărcau’ de el a rezistat eroic valurilor de apă venite peste el timp de 10 ani. Da, valuri pentru că mama atunci când spală vase nu poate altfel decât cu valuri, care s-au scurs nu în dulap ci în fibra palului, datorită canturilor lipite prost de un nepriceput. Nepriceputul sau mai bine zis nepriceputa  sunt eu, care-am lipit cu stoicism canturile pe pal cu fierul de călcat. Ah, ce vremuri…

Ideea e că toata mobila din bucătărie e făcută de noi și oricum a ținut mai mult decât prevede legea. Acum ne-am hotărât că-i cazul s-o schimbăm, așa că suntem în căutare de  mobilă nouă, rezistentă la apă, făcută pe conformația bucătăriei noastre care are tot felul de chichițe ce trebuiesc respectate. Și de parcă asta n-ar fi destul, m-am hotărât că vreau și peninsulă. Dap, s-au inventat peninsulele în bucătării. 🙂 Adica vreau să renunț la masa din bucătarie pe care o am acum (o sa iau una mare în living, dar asta-i alta poveste) și să-mi fac o prelungire de blat care să poata fi folosită și ca masă, la o adică. 😀

Pentru că zilele astea (ca să vezi coincidență) studioul de bucatarii Svea vrea sa premieze doua dintre cititoarele de toane cu cate o caserola smart – Salad to go:

Continue reading Concurs SVEA sau cum să fie bucătaria mea

Pentru că dăruiesti, primești

Rar se mai întâmplă în zilele noastre să fim altruiști. Mărturisesc că-s foarte mândră de mine când mi se întâmplă asta. Și-s mândră des. 🙂 Sunt foarte puține persoane care dăruiesc lucruri, fără să ceară nimic în schimb la un moment dat, deși există posibilitatea să primească mult mai mult datorită gesturilor pe care ei le fac fără nici un fel de subînțeles.
Zilele acestea, (pe lângă faptul că mi-am pierdut buletinul 🙁 )  am primit un pachet promoțional Milka Jacobs – Daruiesti, Primesti. În pachet se afla și o eșarfă draguță (cine mă cunoaște știe că sunt fan eșarfe, cine nu, află acum) tocmai bună de purtat pe vremea aceasta dificilă și ciudată de sfârșit de aprilie și început de mai. În mintea mea de femeie cu toane n-am crezut niciodată ca movul cu verdele ar putea fi puse în același loc, dar iacătă că se poate.
Acum am aflat că Milka și Jacobs de fapt premiază purtătoarele de accesorii din aceste pachete. Sunt tot felul de caravane pretutindeni prin oraș conform paginii lor de Facebook , iar eu am văzut zarvă mare acum două zile prin zona P-ța Unirii, dar nu mi-a picat fisa căci altfel făceam și eu o mică paradă și poate câștigam un voucher de 10.000 ron. Da, n-am scris suma greșit. 🙂
Acum în săptămâna mare când toți cheltuim mai mult decât ne ține punga, este frumos să vezi cum unii oameni câștiga totul felul de premii, mai mici sau mai mari, în funcție de norocul fiecăruia. De exemplu eu ieri am pierdut 100 de lei din buzunar. Nu mi i-a furat nimeni, sunt sigură. So, cineva se cheamă că i-a câștigat. Dar nu-mi pare rău. Fiecare cu norocul sau ghinionul lui. 😀

Continue reading Pentru că dăruiesti, primești

Ceva legat de mâncare

Luni dimineaţă stând în trafic bag un ochi pe twitter şi ce să vezi: anunţă chinezu că la 9 fix dă drumu’ la un post nou pe blog, ceva legat de mâncare.  La postul ăsta avea el nevoie de 44 de comentarii, cât mai urgent, ca să câştige nu ştiu ce concurs, ceva legat de mancare.  Calculez că exact în jur de ora aia ajung la birou şi cum chinezu mi-e simpatic, gândesc că nu pierd nimic dacă arunc scurt un comentariu acolo, ba din contră, zicea el că ceva legat de mâncare câstigă şi ăia 44 de comentatori. 😀

Contrar cârcotaşilor care spun despre mine că una gândesc şi alta fac, de data asta m-am ţinut de gând şi am intrat pe blogul omului. Am şi comentat, însă nu înainte de a citi ce era scris acolo.  Eu îs ca ăla care găseşte nişte bani pe stradă şi în loc să-i bage repede în buzunar, mai întâi îi numără. 😀 Cu toate astea am fost a 28-a, deci nu avea cum să-mi scape premiul. Care premiu era un meniu trimis de restaurantul Wu Xing fiecăruia dintre cei 44 de participanţi. Asta cu 44 e iar ceva legat de  mâncare şi timp. Mai exact de timpul maxim în care comanda ajunge la tine. Da, e vorba de minute, nu de ore.   😀

Una peste alta, ieri am primit la serviciu mâncarea pomisă, a fost delicioasă (asta ştiam deja, noi aici la muncă doar că nu suntem abonaţi la Wu Xing). Evident că n-am avut cum să n-o împart cu colegii, aşa că toţi spunem într-un glas: Vă mulţumim!

Continue reading Ceva legat de mâncare

Balul bobocilor

Pe masură ce trece timpul, amintirile se înmulţesc. Pe măsură ce se înmulţesc cele mai vechi tind să se piardă sau în cel mai bun caz să rămână undeva într-un colţ permanent de memorie. De aceea uneori e bine să ne amintim de câte-o întâmplare din asta, care nu are legatură cu nimic, dar care la momentul producerii ei a avut un efect foarte puternic asupra noastra, a celor care erau de faţă, dacă şi acum, după circa 15 ani, amintirea asta ne strâneşte hohote de râs. Să vă spun:

Era în toamna anului 1989 şi pentru că eram clasa a unsprezecea ne revenea nouă deosebita placere de a organiza balul bobocilor în liceul Economic din Târgovişte. O, ce bucurie pe băieţii din clasa noastră, trei la numar. 😀 Am mers din clasă în clasă şi am făcut preselecţia pentru fete, luând în calcul strict criteriul frumuseţe. Mare greşeală.

În ziua balului, când noi juriul, cam ştiam pe cine vrem să alegem miss (oare nu-i aşa la orice concurs de frumuseţe?), preferata noastră a apărut la concurs, încălţată cu cei mai urati pantofi posibili, cu care totuşi poate ar mai fi avut o şansă la coroana, dacă încălţările ar fi fost măcar curate. Dar nu, tot colbul străzii şi noroiul ploilor trecute, pentru că nu căzuse picătură de curând, era pe botforii ei. 🙁

Continue reading Balul bobocilor