Duios Nina trecea

Dimineață. Pe terasă soarele încă se luptă cu vântul pentru supremație. Nina sorbea liniștită cafeaua, cu gândurile cufundate în griji și neliniști pe jumătate reale, pe jumătate închipuite. Într-o clipă tresare ca și cum și-a amintit brusc de ceva, lasă cafeaua deoparte, se ridică aranjându-și ușor rochia și pășește suav pe verdele iebii. Plete-i sunt ușor ciufulite de vânt, o suviță insistă să-i acopere fața și ochii, ba chiar îi gâdila nările. Încearcă să-și aranjeze părul fără să-și piardă șirul gândurilor și arătând în continuare preocupată de tot felul de lucruri, mai puțin de ce se întampla cu ea acum.

Pașii o duceau ușor, involuntar parcă, spre marginea scării. Piciorul drept, sunt sigură că a fost dreptul, i se oprește numai pentru o clipa, dar lovind cu forța unui ciocan în tăblia de la capatul scărilor. De sus.  De aici nimeni n-ar putea spune cu exactitate ce și cum a fost, poate doar corpul ei, care păstrează, și-o va face mult timp de acum încolo, urmele căzăturii care a urmat. Împleticirea picioarelor și neputința mâinilor n-ar fi putut fi mai rele de-atât. Cu capul înainte și palmele încercând să prindă o balustradă imaginară,  s-a  împiedicat și-a căzut ghemuit și încâlcit, s-a zbătut, s-a mai rostogolit de două ori pe scări și s-a oprit pe cea de-a cincea treaptă, cu fundul înainte și picioarele în sus, într-o pozitie care ar fi făcut invidios orice contorsionist.

Să fi fost de vină o aliniere nefastă a planetelor, să fi fost aiureala din capul ei, cert e că o căzătură ca asta, venită într-un moment cum nu se poate mai prost (furnizorii ne-au trimis 1300 m de material în altă nuanță decât cea agreată de client), te poate trezi la realitate urgent. Cel puțin așa s-a întâmplat în cazul meu. 🙁

P.S. Clientul a văzut noua nuanță și a fost de acord cu ea.  Zic că n-am căzut degeaba. 🙂

(Visited 55 times, 1 visits today)
viatanomada

era dimineata,nu se pune,in rest toate bune
eu am si acum 2 cicatrici in genunchi de vreo 2 luni , cand am incercat sa opresc placa juniorului,altfel rupea la propriu picioarele unei doamne in varsta; am cazut eu de-am fisurat asfaltul si curgea sangele siroaie din genunchiul meu
acum cand vrea cu placa se uita intai la genunchiul meu …

nina

@viatanomada- cunoastem, cunoastem. Eu acum vreo trei, patru ani am stat o luna cu spatele varza dupa o cazatura cu rolele luata in timp ce o “salvam” pe Iulia mea de la o cazatura sigura la mare viteza. Bineinteles ca am aflat apoi ca ea nu a vrut sa fie salvata si tipa asa de tare (de aia am crezut eu ca a patit ceva si m-am bagat s-o opresc) de bucurie. 😀

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.