Visul

Luni mi-am pus telefonul să sune la ora 6 (aveam o treabă de rezolvat) şi bineînţeles că nu a mai resetat nimeni alarma aia aşa ca, deşi ieri nu l-am auzit,  azi dimineaţă a sunat a nesimţire.  M-am ridicat fără de deschid ochii, am oprit sunetul de fanfara răguşită care venea din telefon şi se oprea undeva departe în ungherele casei, dupa care m-am aşezat în pat să mai dorm vreo oră. Asa a început…

Măi fraţilor, se făcea că locuiam într-un apartament de bloc, cu două camere. Sufrageria era dată cu fundul în sus pentru că venise fratele meu şi-mi adusese un obiect de mobilier lăsat moştenire de-ai mei, un obiect care nu se mai potrivea nicăieri la el acasă şi acum stătea în mijlocul sufrageriei mele. În sufrageria asta, înainte de apariţia obiectului care nu era nici masă nici dulap, dar şi masă şi dulap, exista o masă. Masa dispăruse.

V-am pierdut? E, aşa mă simţeam şi eu, pierdută în casa asta necunoscută care era totuşi a mea, în momentul în care aud o voce ce mă strigă din bucătărie. Era Hădean. Adi Hădean. Gătea. La mine în bucătăria din vis, care nici măcar nu era o bucătărie de vis. 🙁

Omul venise să ne faca ceva bun de mâncare, ceva care necesita un tocat de carne. Pe lângă faptul că Adi se făcea că nu bagă de seamă haosul din casă, se simţea în bucătărie în elementul lui şi pe deasupra mai ştia că am eu un robot deştept care ştie să toace carne. Am. Robotul apărea chiar şi în vis, numai că era complet dezmembrat. În aşa hal de dezmembrat că nici producătorul lui nu cred că mai era în stare să-l monteze la loc.

Îmi era aşa de ciudă…  Zic, uite mă, vine omul odată la mine, pe deasupra mai e şi dispus să gătească, şi aici gaseşte haos, mobile în mijlocul casei, robot complet nefuncţional şi chiriaşi. Nu, chiriaşii nu erau gândaci, or fi fost şi din ăştia, dar n-am avut eu timp să-i văd. Când spun chiriaşi, mă refer la faptul că mai era în casa asta din vis o fată care spunea că locuieşte cu chirie în dormitor. WTF!

Visul s-a terminat aşa cum a început, brusc adică. S-ar putea să ştiu şi de ce l-am avut: de 42 de zile nu-mi mai merge cuptorul de acasă. Imi trebuie cuptor nou. Nu mai pot face prăjituri, nu mai pot găti la cuptor, poate din cauza asta visez să-mi gătească Hădean. 😀

(Visited 37 times, 1 visits today)
nina

@Adi – odata si odata am sa te invit la mine si-o sa facem o masa mare pe care sa-si gaseasca loc multe bunatati. Stai numai sa am eu bucataria de vis si nu mai mai scapati. 😀

Isolda

Eu imi amintesc intotdeauna ce visez noaptea .
Si ceea ce visez noaptea are , de asemenea , intotdeauna legatura cu ce urmeaza sa mi se intample in ziua imediat urmatoare ori in viitorul apropiat .
Inca nu-mi dau seama daca asta-i un dar ori o corvoada ….

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.