L-am luat pe nu în braţe

Am nişte draci de numa-numa şi nu-s de la lipsa de shopping. Sunt de la nişte oameni care pâna mai ieri îmi erau icoană. Şi supărarea nu-i pe ei ci pe mine, pentru că nu-i vina lor că sunt aşa cum sunt ci-i vina mea că n-am înţeles la timp nişte chestii.

În starea în care sunt acum cred că-i numai bine să-i răspund lui Dragoş la leapşă şi vă spun 6 lucruri despre mine, numai că-s lucruri care încep cu nu:

Nu suport oamenii duplicitari. Care în faţă  îţi spun una şi pe la spate alta. Pe acelaşi subiect. Pe vremuri îmi era ruşine de ruşinea lor, dar cu timpul mi-a mai trecut şi acum mă pregătesc de perioada în care le voi spune verde-n faţa nişte chestii.

Nu sunt cel mai corect om din lume şi nici nu am pretenţia asta. Fie vorba între noi, mai ales în ceea ce priveşte legea, dacă-s putea s-o ocolesc legal ar fi perfect. Nu-mi place să întocmesc hârtii, deconturi, rapoarte şi din cauza asta sunt tot timpul în urmă cu ele. Azi am completat pentru prima dată în viaţa mea un ordin de plasare (al meu). Şi-am fost în multe delegaţii.

Nu ling acolo unde am scuipat. Dar nici nu scuip,  decât dacă simt că altfel mă înec şi mor.

Nu văd cu ochi buni viitorul ţării ăsteia. Vorba ceea spusă de un clasic necunoscut contemporan: “trecut de kkt, prezent de kkt, bine dreaqu că nu avem niciun viitor.”

Nu ştiu ce înseamnă resemnare. Ştiu că sună bizar să spun asta după punctul de mai sus, dar resemnarea nu face parte din cuvintele al căror sens îl înţeleg. N-am să stau niciodată să-mi aştept sfârşitul, fie că vorbim de-al  meu, al familiei mele, al prietenilor mei sau al ţării noastre. Da, noastre.

– Îmi place mult citatul ăsta din  Kafka: “Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina; sub paşii tăi care urcă, ele se vor înmulţi la nesfârşit…”  Doar nu era să închei într-o notă pesimistă.

Hai că m-am mai descărcat. Domnii şi domniţele din blogroll sunt invitaţi/invitate să preia leapşa şi să ne spună şi ei, supăraţi sau nu, şase lucruri despre dumnealor. Nu de curiozitate, ci pentru că ne place (nu-i aşa?) să cunoaştem oameni. 🙂

(Visited 102 times, 1 visits today)
Asaftei Dragos

Ma bucur ca mi-ai raspuns asa rapid la leapsa! 😀

Aceste “nu-uri” le iau si eu “in brate” de cate ori am ocazia. 🙂 Si apreciez faptul ca acolo unde “ai scuipat nu mai lingi”. Multi din pacate nu gandesc asa, si atat timp cat e bine pentru ei “se schimba” de la o zi la alta.

Isolda

Din pacate, majoritatea oamenilor sunt duplicitari !
Eu ma gandesc ca poate doar le-a placut foarte mult Shakespeare cu inteleapta lui vorba …”Cine se da dupa cum bate vantu’ nu va face niciodata guturai !” si si-au insusit-o neintelegand ca , de fapt , acesta era “putin” ironic …

viatanomada

Nina,subscriu la ce spui tu si recunosc aici in fata voastra ca doar de putin timp(raportat la varsta mea) am invatat si reusit sa spun NU atunci cand trebuie,deobicei faceam voluntariat pentru ca”nu-s eu Dumnezeu ca sa hotarasc ce e bine si ce nu si daca tot pot,de ce sa nu fac”.

nina

@viatanomada- din cand in cand avem nevoie sa spunem “nu”. Dar mie nu-mi place sa exagerez cu nu-ul si uneori, atunci cand lumea se asteapta mai putin spun “da” 😀

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.