Tag: carti

Jurnal de consilier local – săptămâna 158

Săptămâna asta nu am avut ședință de CL și toată lumea a aflat deja că Poliția Locală a Municipiului București a amendat cu 35 de milioane de euro proprietarul zonei retrocedate din IOR pentru schimbarea destinației spațiului verde. Da, există un articol de lege (legea 24/2007) care penalizează schimbarea destinaţiei spaţiului verde sau reducerea suprafeţei de spaţiu verde cu valori între 10.000 şi 20.000 de lei pe metru pătrat.

Revenind. Pentru că nici dispoziția în care sunt nu mă ajută să scriu un jurnal de tipul celor cu care v-am obișnuit, azi m-am gândit să fac o listă cu cărți pe care eu le-am citit și le consider foarte importante pentru cineva care își dorește să devină consilier local (și nu numai), dar încă nu știe de unde să apuce funcția asta. Evident, și cei care știu despre ce-i vorba pot trece prin notițele astea, poate găsesc și ei ceva interesant de citit. Începem.

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 158

Înainte să fim ai voștri

Anul trecut am stat cam prost cu cititul, au fost în jur de 25 de cărți în total, cu tot cu cele neterminate, și au fost multe așa. Ori am eu pretenții prea mari de la carte, ori nu mai am suficientă răbdare să las un carte să mă prindă, ori … Ideea este că am renunțat la multe cărți și mi-am propus ca anul acesta să selectez mai atent cărțile care-mi  vor ajunge pe noptieră sau în kindle.

Am pornit 2019 foarte bine din punct de vedere al cărților, am terminat deja trei și citesc acum ceva în engleză (merge mai greu decât m-aș fi așteptat), dar azi vreau neapărat să vă povestesc despre această carte scrisă de Lisa Wingate (nu cred că am mai citit ceva scris de ea):  Înainte să fim ai voștri. 

Nu am citit nicăieri o recomandare, am intrat zilele trecute într-o librărie și pur și simplu cartea mi-a ieșit în față. Deși titlul semăna cu cel al seriilor pe care le citește  tineretul azi (Înainte să te cunosc, După ce te-am pierdut, etc), povestea asta nu-i deloc una asemănătoare. Dar deloc. Vorbim acum de o carte inspirată dintr-o poveste reală, fără ca niciun personaj să fie totuși real. Acțiunea se petrece pe două planuri, unul în perioada 1939-1940 și altul în zilele noastre. E despre copilărie, despre mii de copii smulși de lângă părinții lor și vânduți apoi către familii bogate și dispuse să plătească bani grei pentru a avea un copil (existau la mica publicitate din ziare anunțuri de tipul “Vrei să-ți faci un frumos cadou de Crăciun, ia-ți un copil cu ochii albaștri!”). Este despre încercări, despre nesiguranță, despre iubire, despre regăsire și alegere. Lucrurile acelea s-au întâmplat cu adevărat, poate nu cu Rill, Fern sau Judy, dar sigur cu mulți alți copii, cu multe alte destine.

Continue reading Înainte să fim ai voștri

Ce mai citesc

marte-rosuDe o lună întreagă citesc la Marte Roșu de Kim Stanley Robinson .

Subiectul clasic, omenirea și-a dat seama că Pământul n-o mai suportă și trimite 100 de oameni pe Marte să încerce să se adapteze și să transforme planeta roșie într-un loc mult mai primitor pentru pământenii care-i vor urma.  Îmi place de numa, mi se pare o chestie care-ți deschide capul și te face să-ți pui niște întrebări, dar în același timp să și găsești răspunsuri la ele. Pe mine una mă face să încerc să fiu foarte bună în ceea ce fac. Să mă străduiesc zilnic, să învăț, să nu mă dau bătută, să găsesc soluții.

La un moment dat în timpul lunii care tocmai a trecut, am fost la țară la ai mei și am uitat cartea acolo. Acasă pe noptieră mă așteptau celelalte două volume din serie, Marte Verde și Marte Albastru. Vă spun, îmi place atât de mult povestea încât am început deja Marte Verde. Abia am trecut de primele 400 de pagini (citesc doar seara înainte de culcare maxim 15 minute că ora mea de culcare oricum e foarte înaintată) și sunt deja sigură că imediat ce-mi recuperez prima parte de la ai mei, voi lua lectura fix din locul în care am lăsat-o, pentru că ajung oamenii aceia de pe Marte la un nivel de civilizație și se împacă unii cu alții și le cresc afacerile (rudimentare sau super-tehnologizate, normal), de vreau neapărat să aflu ce explicație are autorul pentru felul în care au făcut asta.

Continue reading Ce mai citesc

Pete Sampras – In mintea unui campion

in-mintea-unui-campion-invataturile-unei-vieti-petrecute-in-tenis_1_fullsizeÎntr-o după-amiază din 1990  eram în sufrageria apartamentului nostru din Târgoviște și mă uitam la Eurosport. Se transmitea finala US Open-ului și jucau doi sportivi despre care eu nu știam nimic. Am ales la întâmplare să țin cu unul dintre ei și m-am uitat la meci. A câștigat al meu. Numele lui era Pete Sampras și adversarul lui din acea finala era Andre Agassi. Sampras avea atunci 18 ani și avea să devină cel mai longeviv sportiv care a reușit să încheie ca și nr. 1 mondial 6 ani la rând. Pe tot parcursul carierei lui a fost tenismenul meu preferat, iar cartea despre care vorbim nu face decât să-mi confirme faptul că a fost un profesionist desăvârșit.

Dacă vreți să știți cum gândește un sportiv de super-performanță, dacă vă place tenisul și vreți să învățați niște chestii pe care nu prea le găsiți în altă parte, citiți cartea asta și Open-ul lui Agassi. Mie mi-au plăcut cărțile astea în mod deosebit, înclin un pic spre modul în care e scris Open, dar nici nu mă așteptam la altceva de la Sampras, în afară de o carte profi despre tenis. Și mintea unui campion. Ce gândește el în timpul meciurilor e super interesant de aflat. De azi înainte am să mă uit altfel la tenis. O să știu sigur că băieții ajunși în setul cinci al unui meci important sunt absolut la limita puterilor și clar câștigă meciul acela cu mintea mai tare, nu cu brațul mai puternic.

După o carieră fabuloasă, Pete Sampras s-a retras în 2002, după ce a câștigat din nou US Open-ul într-o finala foarte frumoasă jucată împotriva lui, ați ghicit, Andre Agassi. Uitați-vă la înregistrarea asta și gândiți-vă că îmbrățișarea accea de la sfârșit vine după 12 ani de prietenie și rivalitate la cel mai înalt nivel și 34 de meciuri oficial jucate împreună, 20 câștigate de Sampras și 14 de Agassi:

Va las cu recomandarea de a citi cartea și vă mai las cu discursul lui Agassi legat de retragerea lui Pete Sampras: „Am crescut alături de acest tip, am jucat împotriva lui atâta timp, este o parte importantă a carierei mele, este un om important în viața mea, așa că am o notă de regret că nu va mai fi aici. Ne va lipsi mult.”

Samanța încolțită

samanta incoltitaVă spuneam aici că urmează șă-mi comand și alte cărți scrise de Anchee Min, pentru că voiam s-o cunosc mai bine pe autoare. Mă fascinează în primul rând autobiografiile oamenilor de succes. Felul în care își văd ei trecutul, nu cum ne apar nouă prin ziare sau la tv. Am renunțat pentru moment la Ultima Impărăteasă, am sărit și peste prima parte a poveștii vieții autoarei (Azaleea Roșie), dar sunt sigură că mi-ar fi plăcut foarte mult (nu-i timpul trecut nici acum s-o iau, dar când am vrut-o eu nu era în stoc)  și am trecut la partea a doua a vieții ei fără prea mari regrete.

Am citit Sămânța încolțită în câteva seri și mi-am reamintit cât de grea a fost viața în China pentru copiii generației mele. Comunismul pe care l-am trăit noi vesus comunismul trăit în China lui Mao a fost un fel de profiterol comparat cu paine udă cu zahăr (da, există prăjitura asta). Bine, în carte autoarea povestește primii ei ani în America, chinurile și mici le bucurii pe care le-a avut încercând să-și facă o viață într-o țară străină a cărei limbă i-a fost extrem de greu s-o învețe.

N-am să vă povestesc cartea, știți că n-o fac niciodată, am să vă spun doar că mi s-a părut cam dur felul în care se poartă Anchee cu fata ei, toate muncile grele, mult peste puterea copilului, la care o obligă să participe, asta după ce și ea în copilărie trăise coșmarul acesta… S-a dovedit, până la urmă, că n-a fost neapărat un lucru rău, dar cred că dacă avea puțină îndrumare ar fi reușit în viață mult mai devreme, părerea mea e că si-a concentrat prea multă energie, bani și timp pe cauze pierdute. În fine, cartea e o lecție, e foarte ușor de citit, povestea curge lin și e una din autobiografiile pe care le voi ține minte.

Continue reading Samanța încolțită

Împarăteasa Orhidee

imparateasa orhideeAm citit recenzia Andreei (până la un punct că ea e darnică cu spoilerele iar mie îmi place să aflu din carte firul poveștii) și în mai puțin de jumătate de zi am fost la librărie și mi-am luat cartea. După încă două ore treceam de 50 de pagini citite, deci dacă vă place genul de roman istoric, nu trebuie să treceți peste cartea asta.

Impărăteasa Orhidee este o carte scrisă de Anchee Min, o chinezoaică care și-a povestit viața în două romane, Azaleea Roșie și Sămânța încolțită pe care le voi citi desigur, mai ales că sunt fan cărți autbiografice de când în facultate l-am descoperit pe Dali (nu întrebați).

Eu sunt fascinată de cultura orientală din trecut, dar și de azi, așa că vă dați seama că m-a prins rău de tot cartea. Obiceiuri despre care n-ai fi crezut că ar fi putut exista, oameni care mai de care mai ciudați și cu interese mai diverse, copii, eunuci, împărătese, palate, intrigi, toate se împletesc și fac cumva să curgă povestea.

Continue reading Împarăteasa Orhidee

Sfarsitul copilariei

sfarsitul copilarieiAm început Sfarsitul copilariei de Arthur C. Clarke acum vreo două luni, știu sigur că era încă vară și visam s-o pot citi la piscină. N-a fost să fie așa. Am devorat-o în timpul unei gripe, între pături, ceai și șervețele, dar nu mă plâng. Cartea e una din cele care îți deschid mintea și te pot face să gândești out of box, ca să zic așa. În plus, mie îmi plac mult cărțile SF și de aici vă puteți da seama că mi-a trecut răceala mai mult de dragul cărții.

Undeva la sfarșitul secolului XXI omenirea este vizitată de overlorzi, niște extratereștrii extreme de amabili, care impun pământenilor reguli noi pe care ai noștri vor fi mai mult decât nevoiți să le respecte, dar nu vă gândiți că ne voiau răul. Din contra. În urma intervenției lor, planeta noastră a devenit un loc minunat unde se întâmplau doar lucruri bune și legale. Dar dacă vă trece prin minte că ăsta e idealul, atunci vă înșelați. Omenirea își va pune întotdeauna întrebări.

Vă recomand cartea cu mare drag, nu m-a dat pe spate finalul, dar întregul roman are o construcție pe care n-o veți uita ușor. Iar cartea e excelentă pentru mijlocul ăsta de toamnă.

Continue reading Sfarsitul copilariei

Scoala reducerilor

Da, da, ne-am pregătit și noi, ca toată lumea, pentru școală, chiar dacă acum în clasa a X-a oberv la fete că accentul se pune mai puțin pe câte caiete și cărți încap în ghiozdane, și mai mult pe cum arată ghiozdanele astea.

scoala reducerilorȘi cum orice început de an școlar se lasă cu o listă lungă de manuale (de care noi scăpăm pentru că la Waldorf nu se învață după manuale), de cărți și caiete auxiliare, ne-am aruncat un ochi (mai exact 6) pe lista Editurii All, imediat ce am aflat că vine la început de an școlar în ajutorul părinților, lansând campania Școala Reducerilor. Vă recomand să accesați cu încredere link-ul, nu veți cheltui bani, din contra veți face economii.

Cu gândul la vremurile copilăriei, în care dacă am simțit vreo lipsă, atunci asta a fost lipsa cărților din bibliotecă, am procedat acum așa: le-am spus fetelor că au la dispoziție un buget de 100 lei, din care își pot alege orice carte din Școala Reducerilor. Mă așteptam să se certe pe titluri, să fie măcel, să-mi ceară să le dau voie să depășească suma… N-a fost așa. Și-au ales nu mai puțin de 8 titluri pe care aș vrea să le detaliez mai jos, pentru că sunt cărți importante cu care mă bucur mult că noi ne-am îmbogățit biblioteca, dar care poate vă încântă și pe voi, mai ales că nu-s neapărat pentru clasa a X-a: Continue reading Scoala reducerilor

Rico și Oskar

Pentru că mintea mea este foarte, foarte obosită, dar și pentru că am două fete adolescente și vreau să fiu la curent și cu literatura ce le este adresată, am citit în ultima vreme (de la miezul nopții în sus) o mulțime de cărți pentru copii și adolescenți, începând cu Minunea, continuând cu  Uite asa arată fericirea și încheind foarte draguț cu Rico și Oskar de Andreas Steinhofel.

Dacă vreți să știți dacă și miss I. și miss S. citesc cărțile astea, ei bine, aflați că da, nu-s eu chiar nebună să citesc cărți pe care copilele nu le-ar citi.

rico si oskarAm ales să vă povestesc azi despre Rico și Oskar, pentru că-i o carte specială, o carte pe care eu o compar cu Flori pentru Algernon. Toți copiii ar trebui să citească cartea asta, și nici pentru părinți nu-i rea. Eu o recomand cu mare drag!

Continue reading Rico și Oskar

Se întâmplă chestii

Dap, sunt convinsă că și la voi e la fel. sunt foarte multe chestii despre care ar trebui să scriu și anume:

  • Anul acesta se împlinesc  de ani de când avem Târgul Internațional Gaudeamus- carte și învățătură 2013. Începând de ieri și până duminică 24,11,2013, la Romexpo în pavilionul central puteti gasi, practic, tot ce înseamnă carte în România și nu numai.  Standul ALL îți așteaptă și anul acesta cititorii cu oferte de carte greu de refuzat. Vă puteți completa biblioteca cu peste 400 de titluri din literatura română și internațională la prețuri incredibile – doar 3 lei, 7 lei sau 10 lei. Vă dați seama cât de simplu e să facem anul acesta cadouri celor dragi dacă avem cărți la banii ăstia? În plus, lansările de carte sunt la ordinea zilei, dacă accesați link-ul pus mai sus, aveți detaliat programul lansărilor pe zile, ore si invitați. Eu aș vrea să ajung vineri, 22 noiembrie, la ora 19:00, la Standul ALL pentru lansarea cărții “Și acolo ce-o să faci”? Ghidul tău de studii, burse & joburi în străinătate de Diana Ursachi. Dap, ați ghicit, timpul trece mai repede decât am fi crezut, copiii au cresut.
  • Apropo de copii, am rămas datoare cu câteva impresii despre piesa de teatru pusă în scenă de  clasa a VIII- a a Liceului Waldorf. A fost absolut minunat! Dacă la început spectatorii veniți să vadă piesa au fost foarte gălăgioși (deh, tineret), atunci când actorii au apărut în scenă (le spun actori pentru că au fost adevărați actori în seara aceea) în sală s-a așternut o liniște deplină, întreruptă, însă, foarte des de hohotele de râs care nu puteau fi ținute în frâu, deoarece Ivan Turbincă e o comedie incredibil de savuroasă, iar copiii noștri s-au întrecut pe ei, practic n-am simțit niciun moment că nu sunt actori profesioniști pe scenă. Bravo, copii!
  • Mai voiam să vă spun că citesc acum niște cărți savuroase, ale incredibilului Orson Scott Card. Seria Întoarcerea acasă are 5 cărți:  Amintirea Pamantului, Chemarea Pamantului, Navele Pamantului și Din nou pe Pamant. Nascuti pe Pamant. Ca întotdeauna, eu nu am de la început toată seria, dar deocamdată am citit Amintirea Pamantului, am recitit Chemarea Pamantului (o citisem anul trecut, îmi plăcuse, dar habar nu aveam ce poveste venea din urmă și mai ales ce avea să-i urmeze). Am de gând să-mi iau de la Gaudeamus Navele Pămantului și Născuți pe Pămant, iar Din nou pe Pământ este deja pe noptiera mea și stă cuminte să-și aștepte rândul. Povestea e una fascinată, cu oamenii plecând de pe Pământ și continuându-ți viața pe o altă planetă, supervizați de Sufletul Suprem, un computer programat să nu-i lase să mai facă aceleași greșeli pe care le-au făcut pe Pământ. Numai că și Sufletul Suprem mai dă rateuri și are nevoie de, ați ghicit, ajutorul oamenilor pentru a putea păstra echilibrul vieții noi și, cât de cât, armonioase a acestora. Dacă reușește sau nu, deocamdată nu știu, dar și dacă aș ști, pe cuvânt că nu v-aș spune. Oricum ar fi, sunt cărți care te fac să-ți pui întrebări și chiar dacă nu găsești mereu răspunsuri, simplu fapt că te întrebi te face să simți că existi. 
  • În rest la noi sunt toate bune și frumoase. Am reușit să ducem Dacia veche a lui tata la Remat și să luăm pe ea un voucher de 1500 euro. Ce-o să facem cu el încă nu știm, dar sigur aflăm până pe 20 decembrie. Drumul cu rabla până la Remat a fost extrem de haios, o să vă povestesc dacă doriți. Am râs cu lacrimi două seri la rând, când ne-am amintit. Comenzile au intrat în linie dreaptă (până acum linia a fost extrem de șerpuită, în sensul că eram nevoiți să băgăm mereu comenzi noi peste comenzi vechi, puse oricum pe alte comenzi și mai vechi, v-am pierdut, știu). Deocamdată e bine, vom vedea cât ne va ține binele ăsta.

Continue reading Se întâmplă chestii