Jurnal de femeie cu toane (V)

Astăzi (4 februarie 2014)… am înțeles că am început a doua lună a anului și ultima lună de iarnă, mă bucur că-i așa, am văzut deja și primele mărțisoare, cine mai bagă în seamă zăpada de pe case?

Afară…ar fi chiar culmea să vă mai spun și eu cum e, o simțiți voi pe pielea voastră de ceva vreme, dar ca să nu fiu chiar în afara cerinței, o să vă spun că la noi în curte gresia e lună. Cel mai repede se curăță zăpada de pe ea, de zici că dai cu briciul pe pielea unui adolescent virgin. Acum mai trebuie doar să fim atenți la cum mergem, alunecă ca naiba,  și putem oricând să ne spargem capetele, dar în rest e ok.

În grădină…nu se mai vede nimic. Alb, alb și iar alb. Vedem noi ce surprize ne așteaptă la primăvară.

În casă…e totul așa cum știți. Aș vrea să nu fie nevoie să plec de acasă. Bine, nici nu plec, adică nu ies din curte, atelierul e vis-a-vis de casă, dar tare mi-ar plăcea să vină acum ceva concediu, exact așa cum au copiii.

În bucătărie…mă supără mașina de spălat vase. Nu știu ce-am făcut aseară, dar cred că n-am șters cu atenție lăcașul pentru pastila de detergent ( am ajuns s-o fac mecanic, ma gandesc la cu totul alte lucruri când dau drumul mașinii de spălat) și azi m-am trezit că pastila n-a sărit, s-o am niste vase extrem de curate, dar spălate fără detergent. 😀

Sunt îmbrăcată cu…blugi, ghete negre (nu, nu acelea care mă strâng), bluză din aia mai scurta în față și mai lungă în spate de nu știi nici unde începe, nici unde se termină, nici ce-i sub ea, și vestă matlasată cu două fețe, feblețea mea de toată iarna. 

Ce muzică ascult acum… Nu ascult nimic. E prea dimineață pentru muzică și oricum în cap am acum diverse chestii incompatibile cu muzica.

Ce cărți citesc zilele astea… Aproape am terminat Oameni și șoareci. Mint. Am terminat cartea de duminică, numai că nu vreau încă să spun nimic despre ea. Mă gândesc. 

Ce mai meşteresc eu…vă doare mintea. Facem acum niște săculeți de organza ca aceia pentru mărturiile pe care le primiți pe la nunți, doar că în ăștia nu vor fi puse mărturii ci pietre prețioase. Foarte prețioase.

Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare… n-am plănuit nimic, dar îmi doresc foarte mult un drum la munte. C-o fi Oratia, c-o fi în altă parte, aș vrea mult să-mi pun fundul pe-o sanie sau pe un sac umplut cu fân și să alunec pe-o pârtie, așa cum făceam când eram copil.

Am învăţat că… niciodată nu-i totul alb sau negru. Niciodată. Există întotdeauna chestii care te pot face să-ți schimbi radical părerea despre o chestie dacă o privești din direcții diferite.  :D

Sunt recunoscătoare… că am reușit săptămâna trecută să ajungem cu bine la ai mei la Sihleanu și că lucrurile s-au aranjat până la urmă cum nu se poate mai bine.

Mă gândesc… că mi-ar plăcea să citesc în fiecare zi povestea unui roman de excepție, cu care să mă mândresc și despre care nimeni să nu aibă ceva rău de zis. Azi vă recomand asta. Si-o să fiți și voi mândri.

Aştept/sper… să reușim să le facem toate așa cum le-am plănuit.

Un citat/proverb favorit… Atâta timp cât poţi privi cerul fără teamă, ştii că eşti curat pe dinăuntru şi că vei fi din nou fericit. Poţi pierde totul: bogaţia, prestigiul, dar mulţumirea interioară poate fi doar ascunsă şi te va face, atâta timp cât trăieşti, din nou şi din nou fericit.   Anne Frank

O fotografie preferată… fara legatura cu nimic, dar atât de draguț:

o fotografie

sursa foto

(Visited 51 times, 1 visits today)
Madutza77

“Cel mai repede se curăță zăpada de pe ea, de zici că dai cu briciul pe pielea unui adolescent virgin”- deși am trei băieți , recunosc, nu m-am gândit niciodată la o astfel de comparație =) )))
Pentru punctul-‘ Mă gândesc’… sunt de acord întru totul, dacă găsești așa ceva, anunța-mă și pe mine.
Citat preferat:
‘În principiu, viața omului e simplă. Toata varietatea, pe care noi o numim viată, se bazează exclusiv pe acea particulă uluitor de mica, și de aceea indivizibilă, care este energia iubirii. Materialitatea ei a fost deja descoperită de specialiștii în fizică nucleară și demonstrată pentru sceptici. Aceasta este energia sensului vieții, sau existenței. Într-un cuvânt energia gândului.
Viața omului nu e altceva decât căutarea sensului vieții. Fericire înseamna că sensul vieții a fost găsit, a fost gasită iubirea. ” Luule Vilma- (autoare cu ale cărei cărți cochetez în ultima perioadă ).

Vienela

Mergeam la niste prieteni la tara doar pentru a ne da cu sacul pe deal. Ionut, copil sensibil, de oras, vazand ca il doare fundul pe sac, a cerut o perna de fotoliu care zacea prin podul casei. Si se cara mititelul pana sus cu monstrul ala, care avea rama de lemn. dar la coborare nimeni nu era mai boier… :))) Mi-e dor de acele zile nebune! 🙂
Am spalat niste rufe odata.. fara pic de detergent, pentru ca uitasem sa pun. :))) Deci nu ma mira… 🙂

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.