Sotia calatorului in timp

Asa ceva…

sotia calatorului in timpSoția călătorului în timp este o carte extrem de frumoasă, scrisă în 2003 de Audrey Niffenegge. Dacă n-aș fi știut aș fi crezut că-i scrisă mai demult, m-am obișnuit ca acelea dintre cărți care mă răscolesc să nu fie din secolul acesta. Cartea de față mi-a dat însă convingerile peste cap. După ea s-a făcut și-un film în 2009, l-am văzut aseară pentru că am vrut să văd cum au reușit să redea pe ecran misterul cărții sau altfel spus misterul vieții celor doi protagoniști Clare și Hanry.

Din fericire, aceasta este una din cărțile despre care încă din titlu îți poți face o idee despre ce se întâmplă în cele peste trei sute de pagini. Doi oameni, un călător în timp și soția lui, trăiesc. Numai că viața lor este cum nu se poate mai intercalată. Clare îl cunoaște pe Hanry încă de mică, de la 6 ani, iar el face oficial cunoștință cu ea abia la 28 de ani, după o viață plină de băutură și femei, așa cum îi stă bine oricărui călător în timp. Ea știa multe despre el, iar el atunci o vedea prima dată. E drept că recuperează pe parcurs, dar tot țimpul cititorul, adică tu sau eu, e ținut cu sufletul la gură de o poveste spusă la persoana întâi, ba de către Henry, ba de către Clare. Am înțeles, citind-o, niște cuvinte despre timp pe care le-am văzut cândva scrise pe o bucată de hârtie: piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul.

N-am să vă povestesc cartea (știți că n-o fac niciodată), dar am să vă rog cu insistență ca măcar să vedeți filmul. Povestea e una incredibil de emoționantă.

Continue reading Sotia calatorului in timp