În fiecare lună dau cu subsemnatul la Bancpost să-mi plătesc rata pentru banii împrumutați acum am și uitat câți ani în cea mai importantă monedă europeană și anume franci elvețieni. Sper că îmi înțelegeți starea de bine cu care intru în bancă lunar, dar așa îmi trebuie, nu despre asta vreau să povestesc.
Eram ieri în cea mai zen stare pe care situația descrisă mai sus mi-o permite, într-o sucursală a băncii căreia nu vreau să-i repet numele. Așteptam la caserie, știți voi acolo unde deschizi portofelul, îl răstorni și dacă după ce plătești pe ghișeu mai rămân ceva bănuți, te declari mulțumit. Și pleci. Nu era cazul meu, eu mai aveam de aștepat o vreme, aveam în fața mea…2 clienți. Dar nici asta nu-i important.
Undeva în spatele meu la un ghișeu o doamnă încerca să facă un împrumut. Evident, nu avea toate actele la dumneaei, îi mai trebuia nu știu ce act adițional. Femeia se învoise de la serviciu pentru că Bancpost are program doar până la 17,00, deci orice om care lucrează și are un program de până la ora asta, nu ajunge niciodată la bancă fără un artificiu. Urma acum ca doamna care voia bănuții să se învoiască din nou, normal că abia după ce intra în posesia actului solicitat. Duduia de la birou, sensibilizată de lamentările clientei care nu credea că se va putea învoi prea curând, i-a venit acesteia în întâmpinare și i-a spus că pe ea o poate găsi la bancă și după ora închiderii și că poate veni fără probleme până la 19,30 că o găsește.