Ieri seara am visat ca aveam telefon nou. Era al meu si arata cam asa:

Ok, eu ii ziceam telefon insa el stia sa faca multe, multe. Stia jocuri, inregistrari, foto, video si internet, cu tot ce implica asta pentru mine (mail, bloguri, twitter, google…). Aveam chiar o adresa noua de mail, pe care imi venisera o multime de invitatii pentru vacanta. 🙂 Era bijuterie, ce mai!
Visul asta mi se trage cred, de la faptul ca ma gandesc de ceva vreme la propriul meu telefon. Nu ma intelegeti gresit. Am avut telefon inca de pe vremea cand Mobil Rom si MobiFon traiau. Insa cu o singura exceptie, notabila de altfel (am primit odata de la sotul meu un telefon Nokia N7360), n-am avut un telefon al meu, personal adica.
Pe principiul, tara piere si baba se piaptana, dupa ce ca am treaba de nu-mi vad capul, eu simt ca am nevoie de o vacanta, fie ea si scurta. 🙂
Cand am ajuns ieri acasa, m-au luat fetele in primire:
Anul trecut pe vremea asta se nastea Mathias, nepotelul meu drag, pe care inca nu l-am vazut in carne si oase. Trebuia sa-l intalnesc pentru prima data saptamana care vine insa din cauza unor intamplari nefericite venite in cascada nu mai pot veni. 🙁
Acum vreo zece ani