O zi în pijamale

Mi-am dorit de multă vreme să am o zi, una singură, în care să rămân în pijama de dimineață până seara. Să nu fie nevoie să ies din casă, deși mi-e dor de oameni de nu vă spun.

Ei bine, ziua asta minunată s-a întâmplat ieri, și cu tot regreul că nu m-a prins în pijamaua mea preferată, a fost o zi cum nu mai avusesem de mult. Și pentru că de zile grele ați tot auzit de la mine, aș vrea să văspun câteva cuvinte și despre o zi frumoasă și ușoară. Zi fără cumpărături, fără muncă, fără curățenie (ok, am strâns câteva lucruri, dar asta nu se pune), fără gătit (trăiască mama soacră care face totul ca la carte, ba ieri ne-a răsfășat și cu nucă cu zahăr ars. Ați trăit degeaba dacă n-ați mâncat așa ceva).

Era să zic și fără lecții, dar aici n-am avut încotro și-am lucrat cu fetele la un referat despre Leonardo da Vinci, am făcut planșe, ne-am documentat (știați că Leonardo a fost vegetarian?), am așezat în pagină, mai multe nu vă pot spune că miercuri e susținerea referatului și trebuie să păstrăm și ceva surprize pentru audiență.

Continue reading O zi în pijamale

În loc de recomandările săptămânii

Am vrut ca azi să uit de blog (așa cum am făcut și ieri, deși el ar fi meritat o aniversare, a împlinit 3 ani de .ro și trebuia să-i fac măcar un tort 🙁  ), numai că azi n-am mai putut. Face atât de mult parte din mine, încât am lăsat la o parte partida de căcat călcat rufe care mă așteaptă (am două coșuri pline, trebuie să fac ceva cu ele urgent) și plimbarea cu bicicleta proaspăt coborâtă din pod, pentru a scrie câteva cuvinte aici.

Am o bună dispoziție de zile mari, e probabil de la primăvara-vara de afară, dar nu numai. Mă bucur că am terminat cu bine aglomerația de comenzi (mai sunt, dar pe astea le putem face în ritmul nostru obișnuit, nu pompieristic cum am făcut în ultimele două săptămâni, când am făcut din noapte zi și din odihnă câmp de bătălie). Mă bucur că am timp să desenez, să scriu (eu tot mai scriu la cartea asta, sper ca într-o zi s-o pot publica), să mă plimb cu bicicleta, să joc remi cu prietenii, să plantez flori și să mă bucur de soare.

Zilele sunt parcă din ce în ce mai frumoase, vacanța se apropie cu pași mai repezi decât credeam (asta nu-i tocmai bine, că mai sunt ceva bănuți de strâns), ne-am făcut planuri mai amănunțite referitoare la Turul Europei cu cortul și suntem foarte mulțumiți de ce a ieșit pe hârtie, sperăm numai ca socoteala de acasă să fie măcar pe aproape cu ceea ce se va întâmpla în târg.

Continue reading În loc de recomandările săptămânii

Concediul continuă

Deci da, concediul continuă. Nici nu mai știu de cât timp nu mi s-a mai întâmplat asta, să stau și să mă gândesc ce vreau să fac. Hmm…să ma uit la un film, să citesc ceva, să joc cărți cu fetele, să mergem în parc sau la patinoar, să ascult muzică, să scriu ceva pe blog, să încep un serial nou… și toate astea nu într-o singură zi, în grabă, ci până duminica ce va urma, mai exact încă cinci zile. 🙂

Știu că de săptămâna viitoare vom intra tare în pâine și probabil nu ne vom opri până la Crăciunul viitor, cu excepția câtorva zile de concediu și a weekend-urilor, de aceea am de gând să mă bucur cât pot de tare de zilele astea, să termin de citit cele 4 cărți de pe noptieră, să văd câteva filme pe care le-am tot amânat și să-mi dezmorțesc oasele pe gheață.

Am avut niște sărbători foarte frumoase, un Revelion între prieteni, zile cu mult soare, nu m-aș fi supărat să fie cu zăpadă, dar asta e. Poate ne facem curaj și zilele astea dăm și o fugă până la munte, dar numai dacă aflu că măcar acolo e zăpadă.

Continue reading Concediul continuă

Am reînceput să ne uităm la televizor

Cred că a fost o vreme de 3-4 ani în viața mea în care m-am uitat la TV numai când mergeam la ai mei la țară. Iarna. În rest, nu mai știam nici să umblu cu telecomanda, așa de străin îmi era aparatul mare, plat și negru care ocupă un loc central nu doar în sufragerie, ci în fiecare din cele 5 camere ale casei, plus unul mic în atelier.

Dar….

Unii producători s-au cam prins că-și pierd mare parte din telespectatori și-au început să cumpere formate de succes de pe afară și uite că acum am fiecare seară ocupată cu câte-o emisiune, excepție fac lunea și duminica când mă uit la filme sau joc cărți.

Continue reading Am reînceput să ne uităm la televizor

Cafeaua de după-amiază

Dacă îmi spunea cineva acum două săptămâni că voi trăi vremuri în care voi dori o cafea în jur de ora 16.00, l-aș fi trimis la plimbare numaidecât, eu eram convinsă că o cafea cu mult, mult lapte dimineața îmi e de ajuns pentru toată ziua și cu asta basta.

Hmm, a trebuit să intre micuțul Tassimo în viața mea și planurile pe termen lung să-mi fie date peste cap. De vreo săptămână, cam la ora la care fetele care lucrează la noi în atelier își termină programul, eu aș bea o cafea. Bine, nu orice cafea, ci un cappuccino cu multă spumă și cât se poate de aromat.

Nici nu știu încă sigur ce-mi place mai mult: gustul cafelei, felul în care e făcută sau momentul petrecut în fața ceștii înspumate, ideea e că aștept momentul ăsta din zi încă de după masa de prânz.

Continue reading Cafeaua de după-amiază

Zile de relaș

A vrut Dumnezeu ca anul acesta de Paște să avem soare și zile frumoase. Am stat mult în curte, am fost în vizită la prieteni, care btw, și-au făcut o casă frumoasă și așteaptă acum să le crească gazonul în curte, am mâncat, am râs, am meditat (în pozele alea în care am ochii închiși asta făceam, să fie clar!), am vorbit și ne-am jucat. Ah, de-ar fi toate zilele din an așa frumoase… La însorite mă refer. 😀

Sper că și voi ați petrecut frumos!