Tag: martisor

Ce nu stiti despre martisor

Aseară, când ziua se îngâna cu noaptea, exact ca ultimul întârziat, eu hoinăream pe la tarabele cu mărțișoare. Voiam desogur, ca toată lumea, să găsesc cele mai potrivite simboluri ale primăverii pentru fiecare. Și cum mergeam din tarabă în tarabă, un pic suparata de oferta destul de limitată, mă gândeam că e neapărată nevoie ca azi să vă spun niște lucruri despre mărșișor, pe care poate nu le știați:

  • la început, șnurul mărțișorului a fost alb cu negru, reprezentând viața și moartea. Asta n-a ținut mult și în scurtă vreme a fost inlocuit cu ceea ce cunoaștem  și noi acum rosu și alb și simbolizează îngemănarea dintre două anotimpuri, dragostea și uritatea, o floare albă și una roșie, etc.
  • exista o superstiție care spune că o femeie însărcinată nu trebuie să vadă o mama care îi prinde în piept copilului său un mărțișor. Se spunea că noul născut va avea pete pe față din cauza asta. 🙁
  • și astăzi în nordul Moldovei există obiceiul ca fetele să dăruiască băieților mărțișoare. Ele azi nu primesc nimic, dar probabil așteaptă iște cadouri consistente pe 8 martie. 🙂
  • toată nebunia asta cu mărțișoarele a pornit de la niște bănuți pe care de 1 martie cea mai bătrână femeie din casă îi prindea la gâtul sau de mâna copilului cu șnur.
  • eu anul ăsta am o brățară frumoasă în culorile alb cu roșu pe care e trecuta o bucațică de lemn. Vreau s-o port până văd primul pom înflorit. Am s-o prind atunci de o crenguă a pomului. Nu știu de ce fac asta. Dacă știți voi, vă rog să-mi spuneți! 😀

Continue reading Ce nu stiti despre martisor

1 Martie

Nu vreți să știți în ce viteză sunt:

  • mărțișoarele pe care le-am făcut zilele trecute au nevoie de șnururi și pliculețe. Voi delega această sarcină către membri mai mici și mai îndemânatici ai familiei.
  • la ora nouă vine prima mașină să încarce marfa comandată ieri de care încă nu ne-am apucat. Doar materialul e croit și clientul știe asta. Sper numai să nu trimită un camion.
  • aș fi vrut să am azi o zi liniștită de mărțișor, una în care să-mi amintesc de felul în care purtam mărțișoarele pe vremuri. Va trebui să mă mulțumesc cu a-mi prinde în piept un trifoi cu patru foi.
  • sper ca voi să aveți mai mult timp și să vă bucurați în tihnă de începutul ăsta de primăvară. Ce dacă aseară a nins și dimineață când m-am dus să iau laptele din cămară, încălțată doar în papuci, m-am afundat in zăpadă până la glezne. Nu ne sperie pe noi câțiva fulgi. Primăvara vine și asta n-o poate nimeni contesta.
O zi minunată vă doresc și spor la lucru să aveți!

Continue reading 1 Martie

Povești de mărțișor

Eram în clasa a VIII-a și 1 Martie m-a găsit certată cu cel mai bun prieten. Nu-i spun iubit că nu știam ce-i aia. Îmi ceruse prietenia, eu nu i-am acordat-o pentru că-l consideram deja prieten. 😀 Cum auzise el că gelozia se obține plimbându-te cu altă fată prin fața celei ce ți-e dragă, se fâțâia mână în mână cu o prietenă buna de-a mea, ce învăța la altă clasă. N-am fost geloasă, dar n-am i-am mai vorbit. 😀 Pana la 1 Martie, când a venit la școală cu o cutie mare, plină cu mărțișoare pentru fete și o cutiuță mai mică, cu mărțișoare mai frumoase, pentru profesoare.

Stătea exact în banca din spatele meu, așa că eram practic cu cutiile la ceafă.  Le-a dat tuturor fetelor din clasă mărțișoare, ba a împărțit și pe la alte clase, numai pe mine m-a sărit. Până la ora de engleza, când m-a întrebat arătandu-mi cutia mică plină cu martisoare frumoase de tot: “Which of these you like better?” 🙂 Am vrut să fac pe inabordabila dar m-am abținut și i-am răspuns arătându-i unul cu o față de fată cu păr lung cu breton, făcut din mătase galbenă. Atât. Ora a continuat fară alte incidente legate de subiect. Ba îmi amintesc că în ora aia, deși am fost cu mâna pe sus, n-am răspuns la nimic, dar la sfârșitul lecției profesoara de engleză a spus: Azi nu am timp să vă pun note, dar Ninei tot îi dau un zece. Aveți cuvântul meu că nu scosesem o vorbuliță toata ora, dar aveam nevoie ca de aer de zecele ăla. 😀

Însă la sfârșitul orelor a venit la mine și mi-a dat mărțișorul pe care i-l arătasem, spunandu-mi: “Ia-l tu, că mi-a rămas.” N-am știut dacă să mă bucur sau să plâng, dar ăla a fost reînceputul unei lungi și frumoase prietenii. Prietenii am spus. 🙂

Continue reading Povești de mărțișor

Amestecate

N-am mai scris de mult un text pe care să-l încep fără să știu ce va urma. Să n-am nicio idee de subiect, să las cuvintele să vină așa cum gândurile mi le dictează. Acum câteva minute am deschis pagina alba de articol și-am început sa scriu. Nici titlu nu i-am dat. Așa făceam pe vremuri și n-au ieșit niște postări tocmai rele. Le recitesc uimită câteodată și-mi pare rău ca în ultimul timp știu exact despre ce vreau să scriu când încep un articol. Nu și de data asta.

La radio a început o melodie lentă. Sunt zile în care am chef să ascult melodii lente. Azi e o astfel de zi.

Mâine fetele primesc mărțișoare. Îmi amintesc cu mare drag de zilele când alergam prin curtea școlii cu pieptul plin. De mărțișoare. Eu am primit azi un card. Suficient de plin. Oare să-l leg cu șnur?

Continue reading Amestecate