Category: pentru ca putem

Interviu cu Dana Nalbaru

Cum va spuneam la un moment dat, acum doua saptamani am cunoscut o familie de oameni minunati, care stiu sa se bucure de prezent si sa priveasca cu mult curaj viitorul. Este vorba de Dana Nalbaru si Dragos Bucur. De Sofia fetita lor nici nu mai spun, ca-i o bomboana de copil care-si incanta parintii cu tot felul de giumbuslucuri.

Mi-e greu sa vi-i descriu in cateva cuvinte. Mie mi-au placut mult. Va invit sa cititi interviul e care i l-am luat Danei, in timp ce am baut un suc intr-o seara ploioasa de sambata. Nu dati cu pietre ca a fost prima data cand am facut asta si mai am multe de invatat. 🙂

Vanzatorii de succes nu mint

Acum vreo zece ani intram in bransa asta, a vanzatorilor cu facultate. Cred ca diferenta intre noi si restul vanzatorilor este ca in loc de tejghea noi avem cate un birou. In rest totul e  aproape la fel. Tot asa de politicos trebuie sa fii in ambele situatii, la fel de bine trebuie sa-ti cunosti marfa si sa-ti apreciezi  clienti. Desigur astea intr-o lume perfecta.
Pe vremea cand eu m-am angajat prima data la departamentul de vanzari al unei firme,  astia vroiau sa vand orice si sa raspund clientilor la orice intrebare cu: “Avem, sigur ca da.”  Aveam la depozit.  Eu eram chiar fericita ca aveam de toate, pana am inteles ca citeste mai departe

Desenul

Odata acceptat faptul ca nu ai talent, iti poti vedea linistit de treaba. Nimic nu te mai tine incorsetat, nimeni nu-ti cere sa faci cine stie ce performanta. Iti poti da frau liber imaginatiei si poti desena. Ca un copil, ca un adult, nu mai conteaza acum.

Mie imi da o senzatie extraordinara de liber. Ma pot gandi la ce vreau eu in timp ce colorez pe foaia alba, fara o tinta precisa, fara sa vizualizez dinainte rezultatul.

Asta te face sa vrei sa vezi ce iese. Stai in fata foii albe si te intrebi, oarecum va arata desenul acesta?

Continue reading Desenul

Memoria

Niciodata n-am sa-mi mai las umbrela acasa.

Bine, asa ziceam si de telefon si inca mi se intampla. Mai rar ce-i drept pentru ca i-am dat tema lui tata. E treaba lui si e raspunderea lui  also,  sa aiba grija ca eu sa nu plec fara telefon. Daca uita sa-mi spuna si uit si eu sa-l iau, mi-l aduce. 😀 Da stiu am un tata extraordinar. E tata socru, by the way.

Pentru ca ieri m-a prins ploaia si cand am ajuns acasa ziceai ca am participat la un concurs de tricouri ude, de azi i-am dat in grija si problema cu umbrela. Sa vedem cum se va descurca. 😀

Asta inseamna ca am inteles faptul ca la memoria mea nu se mai poate face nici un upgrade, asa ca ii punem hard extern.  Daca n-o sa fie unul de ajuns, mai adaugam nu-i problema ca folosim wireless si nu ne trebuie cabluri. Totul e sa fim suficient de apropiati. 😉

Ce-am mai facut

  • am primit  cartea pe care am castigat-o de la Basic Marketing .  Abia astept sa o rontai, cum s-ar spune, e vorba de “Tehnici de a vinde” de Dale Carnegie;
  • am facut o dulceata de cirese 100% naturala, adica doar din cirese si zahar, de te lingi pe degete si nu-ti mai trebuie altceva;  😉
  • am incheiat cu howbizzart un parteneriat reciproc avantajos, in sensul ca ei imi dau rochite si eu le tin banner-ul pe blog;  BTW rochitele sunt super si sunt foarte mandra de mine cand le port. 🙂  Au si tablouri pictate manual pe sticla si lemn, foarte interesante;
  • m-am apucat de desenat, deocamdata doar in creion, fara tehnica, fara talent, doar pentru placerea personala;
  • si cea mai misto chestie care mi s-a intamplat in ultima vreme si la care vreau neaparat sa-mi fiti aproape cu sfaturi si incurajari, cu valuri si ridicari de brate, este legata de blogosfera feminina. De azi inainte, timp de trei saptamani o sa-mi petrec in fiecare zi, cateva ore in birou cu fetele de la HotCity. Ce inseamna asta? Inseamna ca voi scrie acolo articole pentru diverse rubrici ( am sa va anunt de fiecare data si mi-as dori, daca se poate, sa le si cititi), voi incerca sa organizez impreuna cu fetele din redactie un eveniment pentru bloggerite si vom mai face multe alte lucruri pe care le ve-ti mai afla voi pe parcurs, ca stric toata surpriza daca va spun tot acum.  😀

Ultima zi la Bookfest

Ieri am fost la Bookfest aproape de ora  inchiderii. Va zic, in caz ca nu stiati deja, ca ziua inchiderii e cea mai indicata zi pentru a vizita expozitia de carti si mai ales pentru a-ti lua acasa lectura suficienta, cat sa-ti ajunga pana la urmatoarea editie. Asta in caz ca nu este vreo lansare de la care nu vrei sa lipsesti, in zilele precedente. 😀

Eu am plecat de acasa cu cateva titluri de carti in cap. Printre ele si Toti oamenii sunt muritori de Simone de Beauvoar. Am cautat-o si am gasit-o pana la urma la standul cu cartile scoase de Cotidianul. De fapt n-am gasit-o eu, ca mie imi fug ochii si nu gasesc decat foarte rar ceva ce caut, intr-o multime de carti. A gasit-o Carmen, prietena mea care are inca privirea agera.  🙂

Cand am vrut s-o platesc, am aflat cu parere de rau ca, din pacate cartea nu era de vanzare, era doar expusa  in biblioteca, pentru ca facea parte din Colectia Cotidianul. In clipa in care domnisoara de la stand mi-a spus treaba asta, probabil ca am facut asa o fata si am avut asa o privire, incat mi-a spus cu cea mai suava voce posibila: “N-am voie sa vand aceasta carte, daca insa o doriti, v-o pot face cadou, dar n-am voie sa o vand.” OMG  🙂

Continue reading Ultima zi la Bookfest

Mi-am spart nasul

Nu glumesc! 🙁

Ma doare rau de tot. Nici macar nu pot sa ating locul.

Ieri ma apucase harnicia si gospodaream prin casa. Sa nu faceti asta niciodata, ca dauneaza grav sanatatii. 😀  Cum saptamana trecuta a cumparat sotul o placa de plastic care ajuta la impachetat tricouri, m-am hotarat sa-mi reamenajez sifonierul.

Am scos toate hainele din el si dai si impacheteaza, sorteaza, arunca… Sunt asa de incantata de placa asta de plastic, incat daca ma chemati, vin sa va impachetez frumos toate  tricourile si camasile. 😀

Cand treaba a fost 99% terminata, adica mai aveam doar sa le iau din pat, teancuri teancuri si sa le pun in sifonier, cineva, un om rau, m-a injurat. Am luat  frumos si cu grija un pachet de tricouri liniar aranjate si cand m-am intors cu fata inspre rafturi, n-am apreciat bine distanta si nasul fiind mai in fata, i-a fu..t una la usa sifonierului, de am zis ca a scos-o din balamale.

Continue reading Mi-am spart nasul

Sa luam in calcul medicina estetica

In viata fiecaruia dintre noi vine o vreme cand ne privim in oglinda si constatam diverse.

Sa luam ca exemplu imaginea  de mai jos:

personaj necunoscut

Fata  din poza (nu stiu cine e, nu o cunosc, am furat imaginea de pe net 🙂 ) se uita in oglinda si isi aminteste cum era acum cativa ani. Pentru ca nu avem o fotografie cu tot corpul o sa ne limitam la fata. Ce schimbari vede ea  fata de, sa zicem acum 15 ani?  Foarte putine, in sensul ca ea s-a vazut zilnic de atunci si e obisnuita cat de cat cu trasaturile. Chiar  si asa insa, isi da seama ca cel mai mare defect al fetei in cauza, sunt cearcanele. Nu-si mai aminteste daca le-a avut dintotdeauna, insa au fost acolo in ultimii 5-6 ani, accentuate acum si de cateva riduri, aparute ca din senin. 🙂

Continue reading Sa luam in calcul medicina estetica