Category: ale mele

Aş vrea să am cofetăria mea

Luni am luat “la ofertă” două eclere în loc de unul de la Cora. Luni seara am mâncat un sfert dintr-unul. Luni noaptea am vegheat vasul de WC  în fund pe gresie, acoperită în pătura mea albastră cu stele. Mi-a fost un rău de aproape că am văzut luminiţa de la capătul tunelului. Îi mulţumeam lui Dumnezeu că n-au mâncat copiii şi mă gândeam cum de doarme Sorin aşa de liniştit după ce a mâncat 90% din porţie.

Şi cum stăteam eu şi meditam în inima nopţii, mi-a venit o idee: vreau să am cofetăria mea.

Să nu-mi spuneţi că nu se poate. Uite, Tanti Jeni cum poate să aibă cantina ei? Vreau şi eu cofetăria mea.

Continue reading Aş vrea să am cofetăria mea

Tu ce vezi dincolo de monitor?

La propriu.

Am cam la 5 metri distanta doi copaci. Un mar pitic care anul trecut a facut 6 mere, dar de subtire ce era nu le-a putut tine si un par care infloreste in fiecare an dar niciodata nu da rod. Intre cei doi copaci e o pajiste de verdeata formata din crini inca neinfloriti, tulpine de foste lalele mov si un trandafir salbatic alb.

In fata lor, in trei ghivece mari sunt plantate capsuni din cele uriase, deocamdata pitice, inflorite si firave. Daca o da Dumnezeu si s-or face capsuni din astea  ar fi mare minune.

In stanga langa casa e rezemat gratarul si imediat langa el e bicicleta lu’ Sorin, un montain bike isuficient muncit.

Continue reading Tu ce vezi dincolo de monitor?

10 minute

Azi mi-am propus să scriu un articol în maxim zece minute.

Atât am la dispoziţie între două treburi urgente (la mine ori sunt urgente ori nu sunt :D). Vreau neapărat să scriu ceva acum pentru că nu voi mai avea prea curând alte zece minute libere şi ţin să vă spun că am trecut cu mare bucurie la sandale. 😀

Mai am nouă minute şi mă gândesc să vă mai spun şi că mă gândesc din ce în ce mai tare la concediu, nu la două trei zile libere ci la un concediu adevărat de cel puţin trei săptămâni în care să am timp să respir. Adică să respir la liber. Ne gândeam în iarna ca  anul ăsta să ajungem la Disneyland în Paris dar dacă mă întrebaţi acum, cred că nu ajungem nici până la Constanţa. 🙁

Mai sunt 7 minute şi am timp să iau două guri de cafea, să sun acasă să văd dacă au venit fetele de la şcoală, azi nu fac decât două ore pentru că dau cei mari testrea naţională…. Gata am vorbit.

Continue reading 10 minute

Ieri si azi

Ieri la serviciu (intreprindere, cum ne place noua sa-i spunem) s-a luat hotararea de a se intrerupe lucrul mai devreme si de a se sarbatori anticipat, in purul stil romanesc, 1 Mai.

 

In dimineata asta a venit in sfarsit clipa pe care o astept de vreo 8 luni, aceea de a-mi bea cafeaua in curte dimineata. 😀

Continue reading Ieri si azi

Ieri aş fi vrut să fiu dădacă

Ieri eram cu maşina prin oraş, cu treabă. Multă treabă. Telefoanele sunau, clienţii cereau, furnizorii nu aveau, şoferii ceilalţi erau cel puţin la fel de grăbiţi ca mine.

La un stop prind un minut de relaxare şi mă uit spre intrarea în parcul de la Politehnică. Pe alee mergea liniştită o femeie cu un copilaş în cărucior şi cu o fetiţă un pic mai mare, cam de 4 ani,  de mânuţă. Aia mică avea în mână o galetuşă de plastic din care se vedea capul blond al unei păpuşi. Echipa asta frumoasă înainta fără altă grijă pe aleea parcului.

Măi, vă spun, aşa mi-aş fi dorit în clipa aia să n-am altă treabă decât să merg cu copiii în parc, încât am uitat pentru câteva clipe că fac cu plăcere munca pe care o prestez zilnic la job, că-i zi de lucru, că am o gramadă de probleme de rezolvat.

Continue reading Ieri aş fi vrut să fiu dădacă

Friday again

  • Iubesc saptamanile scurte. Ca asta. 🙂
  • Ieri am realizat ce oameni minunati am in jurul meu. De fapt stiam asta, ca doar nu-s chiar asa ignoranta, dar ieri mi-am reamintit ca ma pot baza pe ei no matter what.
  • Fetele sunt inca in vacanta si se bucura din plin de asta. 🙂
  • Nu va mai plangeti de vremea de afara, asta-i primavara adevarata in care purtam trenci si pantofi, spre deosebire de anii in care treceam direct de la cizme la papuci. 😀
  • Am impodobit fatada casei cu flori si arata bestial, dar pentru a o vedea ar trebui sa-mi faceti o vizita.
  • Citesc Europolis de Jean Bart, sper sa o termin in weekendul asta si sa va scriu despre ea.

Continue reading Friday again