Jurnal de consilier local – săptămâna 132

Luni – Am început săptămâna în forță, cu mici și bere. Ca de 1 Mai, doar că am făcut grătarul acasă și berea am cumpărat-o de la colț.

Marți – Am primit convocatoare pentru ședințe în CA-urile de la școli. Se țin ședințe, se discută probleme. Unele mai mari, altele mai mici. Mai sunt, desigur, și din cele aberante. De genul plângerii unei mămici care cere dreptate în următoarea speță: unei colege a fiului ei i-a căzut pe jos ascuțitoarea și în cădere aceasta a ajuns lângă banca fiului doamnei. Învățătoarea l-a rugat pe acesta din urmă să ia ascuțitoare de jos și să i-o dea colegei lui, ceea ce băiețelul, galant, a și făcut.  Acum mama băiatului vrea să i se redea demnitatea copilului său.

Miercuri – Am primit o nouă citație în dosarul ParkeLake. Da, e super palipitant să fii consilier local. Nu te plictisești deloc. E pe rol un proces de anulare a unui HCL. Nu mai țin minte dacă v-am mai zis, dar pentru că nu i-am lăsat să facă bloc în IOR pe terenul pe care promiseseră atunci când  au făcut mall-ul că vor face zonă verde și terenuri de joc, ParkeLake a mers în instanță să încerce să ne anuleze voturile. Adică cineva se așteaptă să ni se dicteze de către un judecător cum să votăm. Super!

Joi – În IOR zona retrocedată se taie în continuare copaci verzi. S-a ajuns la nivelarea  terenului. Un fel de vest sălbatic în mijlocul Sectorului 3. Mai lipsește să se scoată pistoalele.

Vineri – Azi am primit un convocator pentru o ședință săptămâna viitoare. Nici n-am apucat să citesc ordinea de zi (primele zece proiecte sunt cele vechi si respinse în ultimele trei ședințe) că a și venit o dispoziție de abrogare a convocării.  Pățești.

Sâmbătă – Am fost la Târgul Zilele Horticulturii Bucureștene, de la facultatea de Agronomie. Mi-am descoperit de curând plăcerea asta de a îngriji florile și de a le urmări evoluția. Bine, trandafirii îi tăiam de ani de zile, mi se părea că sunt singurele plante care renasc frumos după ce le toaletez eu. Am venit acasă cu multe, multe flori în ghiveci, unele vor ajunge în pământul din grădiniță, altele vor schimba doar ghiveciul, dar cineva are acum până și un dafin.  Tot azi am primit un mail de informare de la Greenpeace, în care printre altele scrie negru pe alb fix așa: Să nu uităm că dispar 5 terenuri de fotbal de pădure din Carpați, în fiecare oră.

Duminică –  La Hala Laminoru e Târgul Miresei. Da, de acolo e mirosul de burgeri și cârnați, oricine știe că înainte să te măriți e bine să mănânci bine. Nu au parcare pentru biciclete, înăuntru halei e sufocant deși s-au deschis toate ușile și suntem abia în mai, clienți nu sunt aproape deloc, iar imaginea cu care am rămas a fost aceasta, o bătrână care printre mașinile parcate pe trotuarele din față,  hrănea porumbeii. Și da, există parcare subterană aproape goala pentru că, nu-i așa, 10 lei e mult. Amenda pentru parcat pe trotuar cât o fi?

Mai avem de parcurs 76 de săptămâni. Să fim bine!

(Visited 33 times, 1 visits today)

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.