Jurnal de consilier local – săptămâna 10

Am pus doar titlul așa, să meargă cronologic înainte, dar săptămâna asta jurnalul nu-i al consilierului Nina Costea, ci al femeii cu același nume.

Să știți că eu scriu aici mai ales pentru mine. Acum aproape 13 ani când am început blogul acesta, voiam să am un loc unde să pot reciti ușor, peste ani, întâmplări din viața asta. A mea. Aveam fetele mici (8 ani) și făceau o mulțime de prostioare pe care n-aș fi vrut să le uit. Umplusem deja destule agende cu diverse însemnări și când am aflat că le pot aduna într-un loc doar al meu pe net, nici n-am stat pe gânduri.

Apoi am  înțeles că locul ăsta de pe net e doar al meu în puține privințe, adevărul era că au venit aici mulți oameni, toți buni. Vreme de mai mulți ani n-am avut niciun hater. Până într-o zi când a intrat cineva și mi-a spus că sunt o țărancă proastă pentru că nu particip la nu-știu-ce concurs organiza el. Vai, ce m-am bucurat! Mai ales că omul avea dreptate, nu participam la concursul lui. Și eram (și sunt în continuare) o țărancă proastă. M-am născut la țară și nu sunt nici vreun geniu. Chiar dacă am un IQ decent, față de mulți alți oameni de pe planetă, sunt proastă. Când i-am spus omului că sunt de acord cu el, s-a blocat. Ceea ce nu e bine pentru un hater adevărat.

Am adus vorba despre critici pentru că mă aștept să fie multe în anii ce vor urma. Și sper să pot recunoaște în continuare când cineva are dreptate, chiar dacă nu-mi va pica bine. Important este să reușim să facem lucruri pentru oameni. Și când spun asta nu mă refer la bâlciuri construite în parcuri, ci la lucruri cu adevărat importante, cum ar fi ridicarea standardului de viață, reducerea violenței domestice, scăderea gradului de abandon școlar, asigurarea unei îngrijiri decente pentru vârstnicii fără ajutor…

Săptămâna asta am avut la Primăria Capitalei o primă întâlnire cu viceprimarul Bucureștiului, Horia Tomescu, cu care am discutat câteva teme de interes pentru cetățeni. Se prefigurează o colaborare foarte bună cu PMB-ul și eu cred că vom face echipă bună în anii care vor urma.

Vedeți, nu m-am putut abține să nu aduc vorba și despre consilierul din mine. Și dacă tot am ajuns aici mai vreau să vă mai spun ceva, în Sectorul 3 avem un adăpost pentru victimele violenței domestice, care oferă cazare pe o perioadă rezonabilă și consiliere de mai multe feluri, inclusiv juridică, persoanelor care solicită ajutor. Adăpostul nu are foarte multe locuri, el poate găzdui în același timp doar 12 victime împreună cu copiii lor, atunci când este cazul și, cu toate astea, în tot anul 2020 adăpostul nostru a găzduit 5 (cinci) persoane. Din păcate asta nu înseamnă că nu există problema violenței în familie, ci mai degrabă că victimele nu știu că pot primi ajutor sau știu, dar încă nu au curaj să se rupă de agresori, care aș vrea să vă amintesc, nu înseamnă că-și bat neapărat victimele.

Trebuie să știți că, dacă locuiți în Sectorul 3, vă aflați în pericol sau știți pe cineva într-o astfel de situație, puteți suna la numărul de urgență pus la dispoziție de DGASPC Sector 3, 0728 729 797, și veți primi asistența de care aveți nevoie.

Violența domestică este o problemă gravă care nu ține cont de clasă socială, zonă geografică sau nivel de educație. Voi reveni cu un post special pe tema asta, poate chiar cu mai multe. Până atunci, vă las cu prima carte pe care am ales s-o citesc anul acesta.

Bine ai venit 2021!

Să fiți bine!

(Visited 87 times, 1 visits today)

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.