Aș vrea ca Dana să ajungă Ioana

Dana are 7 ani și e în clasa întâi. E o fetiță frumoasă și isteață cu care mie îmi place să am grijă, dar din păcate nu totul depinde de mine. Să vă spun…

Pentru că mama ei  lucrează la atelierul nostru de croitorie, fetița își petrece aici orele de după școlală. Își face lecțiile, se uită la desene animate, mănâncă, se joacă. Numai de dormit nu doarme aici. Seara, când mama ei termină lucrul, pleacă amândouă acasă. Nu, Dana n-are o casă a ei cum avem noi toți. Dana stă cu chirie într-o cameră friguroasă împreună cu mama ei. Eu n-am fost la ea, dar mi-a povestit că ele n-au baie și pentru a merge la toaletă trebuie să meargă în curte chiar dacă afară e noapte și frig. Fetița are o viață foarte chinuită, deși eu știu că sunt mulți oameni care trăisc așa și din păcate pentru unii nici nu există șansă de schimbare.

Acum două sătămâni, Dana mi-a povestit o întâmplare foarte nefericită din viața ei de elevă, de data asta. Ea învață foarte bine, are niște caiete foarte ordonate și frumos scrise, învață poeziile în doar câteva minute și îi place mult să socotească. Și să deseneze. Cu toate astea în clasa ei nu prea și-a făcut prieteni, pentru că elevii ceilalți au aflat că Dana e săracă și o cam ocolesc. Ea s-a obișnuit cu situația și a ajuns chiar să nu mai plângă din cauza asta și să i se pară ceva firesc.

De obicei, atunci când se organizează excursii cu clasa, Dana stă acasă. Mama ei nu-și permite să o lase în excursii. Nici măcar la teatru. Fetița ar vrea să meargă, i-ar plăcea și ei să meargă în călătorii și la spectacole, dar dacă nu se poate, fetița înțelege. Tocmai pentru asta, atunci când s-a organizat cu clasa la o excursie la circ, mama ei a făcut tot posibilul să plătească spectacolul și fetița să poată merge alături de colegii ei să vadă acrobații. Dana era foarte bucuroasă că nu va mai sta acasă și aproape că nu a dormit în seara de dinaintea spectacolului. Abia aștepta să se lumineze de ziuă și să vadă circul.

Dimineața, mama ei a îmbrăcat-o frumos, cu o rochiță de catifea și cu niște pantofiori foarte frumoși în care Dana se simțea prințesă. Îi avea de la o familie mai avută a cărei fetiță crescuse și care i-a dat Danei multe lucrușoare frumoase pe care ea le poartă cu mare grijă, să nu cumva să le strice, pentru că atunci când ea va crește, hăinuțele trebuie să meargă la o altă fetiță care are nevoie de ele. Să se bucure și ea. Cum spuneam, în ziua respectivă Dana a ajuns frumos îmbrăcată și pieptănată la școală, pentru a merge la circ cu colegii ei.

În curtea școlii, mulțime de copii care mai de care mai gălăgioși. Dana și-a găsit învățătoarea, și-a luat la revedere de la mama ei și a rămas împreună cu colegii. Mai exact lângă ei pentru că niciunul nu vorbea cu ea. Cel mai grav a fost atunci când doamna i-a așezat pe toți în rând, doi câte doi, pentru a putea merge frumos pe stradă până la metrou. Fetița care a trebuit să stea cu Dana de mână, a refuzat, zicând că ea nu merge în rând cu toți săracii. Atunci doamna a rugat o altă fetiță s-o țină de mână pe Dana, dar și aceasta a refuzat spunând că ea îi e scârbă să-și atingă pielea cu ea. Atunci fetița n-a mai rezistat și oricât de tare e ea de obicei, de data asta a plâns din nou. Și își promisese că n-o va mai face, dar n-a mai putut. Și ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns, nici băiețelul cel mai slab la învățătură din clasă, acela care tot timpul își trage nasul și niciodată nu și-l curăță, nici el n-a vrut să stea în rând alături de ea.

Până la urmă Dana a mers de mână cu doamna învățătoare, dar asta n-a bucurat-o așa cum m-aș fi bucurat eu pe vremuri dacă învățătoarea m-ar fi ținut de mână pe stradă. Dana era atunci  prea supărată și aproape că uitase de circ. Oricât a încercat, pe tot parcursul spectacolului nu și-a putut opri lacrimile care îi curgeau pe obrăjori fără voia ei.

Când mi-a povestit întâmplarea asta, Dana n-a plâns deloc. Găsise o soluție să treacă peste asta. Mi-a spus că atunci când va fi mare și va fi cineva, va spune tuturor:

-Mă numesc Ioana și  sunt medic.

Spune că atunci nu-și va mai aminti de Dana și de copilăria ei nefericită.

E trist când un copil de șapte ani decide asta!

L. E.

Dupa cum puteti vedea în comentarii, mulți dintre voi vor să o ajute pe Dana într-un fel sau altul. Mulumesc tuturor, sincer eu nu ma așteptam să se întâmple așa, deja ma simt un pic coplesita de cate brațe se întind spre fetiță.

Din păcate mama Danei nu are niciun cont deschis și rechizite și îmbrăcăminte are deocamdată. S-a rezolvat si cu spectacolele de teatru si circ, ba chiar si cu excursiile ( Criserb, Pietricel, Sorina, vă țin minte cu asta).

Pentru cei care totuși vor s-o ajute pe fetiță, puteți folosi cu încredere contul meu de pay pal: ”nina.costea@gmail.com” . Aveți mai jos și un numar de cont clasic în care pot primi (pana o conving pe mama danei să-și deschidă un cont):

RO49INGB0000999900043582

ING- Sucursala Alba Iulia-Bucuresti

Titular: Nina Costea

Va multumesc din suflet tuturor! Sunteți adevărați oameni!

(Visited 78 times, 1 visits today)
nina

Eu o ajut cat pot, incerc acum sa le gasesc un alt loc in care sa stea cu chirie si eventual sa plateasca tot ca pana acum, dar mai mult de atat…
Bine, eu vorbesc cu Dana si o invat sa fie tare si sa inteleaga ca nu ea e de vina pentru comportamentul colegilor ei. 🙁

mihaeladr

Este foarte trist pentru ca si parintii celorlati copii gresesc si poate si invatatorea care nu a reusit sa ii apropie. Greu de crezut ca dintr-o clasa intreaga nici un copil nu vrea sa o accepte, de asta cred si de vina nvatatoarei.

dojo

Este trist ca parintii nu sunt in stare sa isi invete copiii ca nu conteaza BANII, ci omul. Si noi aveam copii din familii dezorganizate in primara si eram prietena cu ei. Mai erau cativa, restul se uitau la ei ca la niste ciumati. In liceu eu am fost in categoria saracilor, dar nu m-a afectat nicio mutra acra. Ceea ce stii si poti face conteaza, banii vin si se duc. este trist ca acest copil afla de acum cat de ‘simtitori’ sunt oamenii. Dar sa invete si sa-si vada de viata. O pot batjocori, dar ce ARE IN CAP nu-i ia nimeni 🙂

Nina

Asa i-am spus si eu. Daca ea va invata si nu se va lasa doborata de rautatea colegilor. Sunt sigura ca va veni o vreme in care oricare din ei va fi mandru ca a fost cu Dana in clasa. Sau, mult mai probabil, cu Ioana. 🙂

Frintz

Trist! Poate toate rautatile acestea o vor ambitiona si intr-o zi isi va depasi conditia! Insa trebuie sa fie foarte puternica! Copiii acestia au nevoie de ajutor si in special dna invatatoare ar trebui sa faca mai mult pentru ea! E frumos ca ai scris despre ea, mie mi-au dat lacrimile. Sper sa o putem ajuta un pic …..

Nina

I-am spus deja mamei ei sa ma anunte din timp sa-i pot da bani de teatru si spectacole de fiecare data cand se vor duce cu clasa. Mai mult de atat nu pot face deocamdata, dar sunt sigura ca daca e fata desteapta, Dana va avea numai de castigat. 🙂

criserb

Cuvintele nu prea isi au locul, este trist ceea ce am citit.

Cand mai sunt excursii sa ma anunti si pe mine Nina, platesc eu. Si eu as vrea ca Dana sa ajunga Ioana, sa le dea peste nas infumuratilor care acum nu pot sta langa ea.

Nina

Malina, daca ai incredere imi poti trimite mie in contul de pay-pal “nina.costea@gmail.com” te asigur ca banii vor ajunge la fetita pana la ultima centima.

Corina Iordache

O pot ajuta pe Dana cu rechizite pentru scoala (ghiozdan, penar, caiete, tot ce are nevoie un elev), hainute si alte lucruri. Insa trebuie sa stiu care sunt orientativ masurile ei ca sa ii putem cumpara ce trebuie. Ma poti ajuta? :-S

Sorina

Nina, te rog, sa ma anunti, te rog, cand mai sunt excursii si tabere. SI eu vreau sa particip. mi-am dat lacrimile cand am citit acest articol emotionat si abia ma pot abtine. E uimitor cum isi educa copii unii parintii in ziua de astazi!

Nina

Multumesc mult, dar are deja doua ghiozdane, penar frumos, caiete, uniforma si hainute frumoase de tot primite de la cei care o apreciaza si o cunosc. Problema la ea sunt exact cum am spus, banii de spectacole, de circ si de pachetelul din fiecare zi.

ioana

este tiganca? daca da, de aici reiese comportamentul copiilor care sunt invatati de acasa sa se fereasca de tigani, bla, bla bla….perfect normal pentru societatea romaneasca in care traim!
daca nu este….clar este o problema in colectivul in care fata invata, copii au parinti cu un caracter deformat iar invatatoare cu siguranta nu e formata profesional corespunzator.

Nina

Dana nu arata in niciun caz ca o “tigancusa”. E alba ca laptele si frumsica foc. Numai ca, spre nenorocul ei, de la scoala merge si o ia mama ei, pe care fetita o iubeste maxim si care-i o femeie de toata isprava, v-am spus, lucreaza la noi si n-as tine-o daca ar fi vreo lenesa sau nespalata. Mama ei, spuneam, este mai inchisa la culoare (ea spune ca nu-i tiganca si eu nu i-am cercetat arborele genealogic, pentru ca pentru mine chiar nu conteaza) iar de aici copiii au inteles ca Dana nu-i de valarea lor. 🙁

Valentina

Buna 🙂 Am citit despre cazul Danei si, ca reprezentant al Teatrului Ion Creanga, vreau sa o asigur pe micuta si pe mama ei de invitatii la spectacolele noastre. Imi poti comunica, te rog, prin e-mail, numele complet si un numar de telefon pentru a le spune cum pot intra in posesia lor? Iti multumesc frumos. Valentina Roman – PR & Management Educational Teatrul Ion Creanga

Sorina

Ce ziceti, ne unim cu totii care am scris ca suntem dispusi sa o ajutam pe micuta sa ii ofer mici surprize de Mos Nicolae si de Mos Craciun?Astept parerea voastra!

Mihaela Curea

Din păcate, asta învață copiii de la părinți, să fie răi, aroganți, să se considere superiori doar pentru că au o casă, bani, mașină. Părinții din ziua azi nu își învață odraslele că nu banii sunt totul, că banii se câștigă greu, dar nu ai voie să-l desconsideri pe cel sărac.
Părinții nu se ocupă de educația copiilor.
Săraca fetiță, nici nu vreau să mă gândesc ce e în sufletul ei zi de zi. Eu cred că și învățătoarea are partea ei de vină, în momentul în care a observat comportamentul celorlalți copii față de Dana, ar fi trebuit să le explice că nu e frumos.

Nina

Mihaela, ai dreptate, mie mi s-a rupt sufletul cand am auzit-o cu: va rog sa nu ma suparati si voi ca sunt eu destul de suparata. Am intrebat-o despre ce e vorba si asa am aflat povestea cu circul si cu tinutul de manuta. 🙁

criserb

@Nina – nu cred ca asta a fost intentia ta, de a strange fonduri, dar uite ca exista foarte multa lume cu suflet mare care vrea sa ajute. Cred ca trebuie sa scrii un alt post, sau mai bine completezi la asta, cum am putea ajuta. Sa-i facem Danei cel mai frumos Craciun, poate reusim sa o facem sa nu se mai gandeasca la colegii ei rai.

g.cojo

emotionanta poveste si emotionanta mobilizare! Sunteti niste oameni minunati. Astept si eu lista pentru Craciun…
Legat de casa: cat isi permit sa plateasca si in ce zona o doresc.. poate intrebam si noi in stanga si in dreapta…

Nina

eu incerc sa-i gasesc chirie aici undeva la mine pe strada. O sa aflu saptamanile astea ce si cum. Daca nu reusesc va spun, in orice caz in sectorul 3. Acum plateste 400 lei chirie.

Sorina

Pai, haideti sa facem listuta de Craciun si sa ne organizam din timp, si sa ii facem intr-adevar o surpriza 🙂

Si mai o intrebare legata de pachetelul ei de scoala, cum o putem ajuta, sa iti ofer tie banutii, sau cumparam alimentele necesare si ii le oferi tu?

Nina

Fii capitanul nostru!

Ar fi bune si alimente, nu stiu daca are frigider. Intreb maine si iti spun. Deocamdata ele n-au niciun cont.

ioana

Oare poate veni un Mos Craciun special la serbarea de la scoala, doar pentru Dana-Ioana? Un Mos Craciun care saaduca un dar doar pentru ea, si sa le spuna tuturor cat de speciala este?
In ce zona e fetita, la ce scoala? Putem vorbi cu invatatoarea?

Nina

Da, si eu zic la fel. Se vor supara ceilalti copii. Era faia o chestie de genul, sunt Mos Craciun, am venit la copilul cuminte Dana, dar daca v-am gasit si pe voi aici si sunteti buni prieteni cu ea, meritati si voi cate un cadou. 😀

Loredana

De necrezut. Cand am citit povestea asta, sincer sa fiu asa mi se parea, o poveste. Una din aceea didactica, din manual, in care arati calitatile unui copil in opozitie cu altii. Nu pot sa cred ca un copil e nevoit sa treaca prin asa ceva!

nina

Da, Sorina, au un frigider mic, dar care functioneaza foarte bine. Imi cer scuze ca raspund tarziu, am niste zile nebune si nu-mi merge nici netul pe telefon. 🙁

Sorina

Pai, haideti sa ne organizam si sa mergem la un mic shopping sa ii cumpar fetitei alimentele necesare pachetelui ei de zi cu zi! Saptamana viitoare incepe scoala si sigur va avea nevoie!

Nina

Sorina, daca vrei ne intalnim in weekend si dam o fuga la supermarket. Ai numarul meu de telefon. DAca mai vrea sa mai contribuie cineva e binevenit!

vienela

Nu as fi crezut ca ma pot emotiona atat de tare citind comentariile voastre. Sunteti niste oameni minunati! Citeam si lacrimile imi curgeau siroaie, de mila fetitei si impresionata de solidaritatea voastra.

Ce-am mai făcut

[…] și, cu bănuți de la ea și de la Criserb, am umplut o sacoșă mare de cumpărături pentru Dana cea mică. Când a venit aseară mama ei să i-o dau nici nu vă spun cum a început să plângă ( e o […]

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.