Zilele trecute cautam pe net cine a spus: ”Cei mai frumoși ani sunt cei ce vor veni” și am dat peste un articol scris de marele Eminescu, articol atât de actual, dar atât de actual încât ți-ar fi greu să crezi că a fost scris cu cca.140 de ani în urmă. Vă rog să-l cițiți și voi și să-mi dați dreptate, asta înainte de a fă face vreo iluzie vis-a-vis de evenimentele politice de ieri.
”De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.
Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăși de câștig ca bandiţii de codru. Dacă cineva ar fi prezis toate acestea, lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.
Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele și averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-și petrece viaţa la pușcărie.
Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.
Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuși cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat.
Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanţi ai voinţei legale și sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase de departe a pușcărie.”
articol de Mihai Eminescu
(din presa anilor 1870-1889)
Zici că-i scris zilele astea de un jurnalist apolitic. Oh, wait…nu mai avem jurnaliști apolitici.
Deci de prin anii aceaia nu mirosea bine politicul. Si iata ca la distanta de 140 de ani, era ca ca in zilele noastre. Deci,nu este nici o noutate cu clasa politica. Eminescu inca traieste in inimile noastre din totdeauna.Respect pentru el.
Acelasi lucru l-am zis si eu despre textul asta acum doi ani, cand invatam la Istoria Culturii Romane Moderne. Basca, textul asta mi-a picat si la examen. E infiorator cum, nu numai ce zice Eminescu, dar si Titulescu, si Maioresc e atat de actual. Practic, e o demonstratie stiintifica a faptului ca suntem in urma cu vreo 200 de ani…
Nu cred ca e vorba ca suntem inapoiati. Ideea de fond este faptul ca societatea, in esenta ei, nu se modifica prea mult de-a lungul timpului. Desigur, “cosmetica” e diferita, dar trasaturile fundamentale ale oamenilor sunt cele care determina felul cum functioneaza societatea. Iar la noi nu vad cum ne putem schimba felul de a fi,