Am patit rusinea…

Ieri,  purtata de valurile blande ale unei impliniri mult dorite (nu va spun inca despre ce e vorba) si purtata pe drumuri de treburile musai de facut, am ajuns la un centru de copiere. Aveam de tiparit multe certificate pe hartie speciala si ei erau oamenii mei. Am ajuns usor euforica 😀 , i-am dat baiatului de la calculator sa-mi faca certificatele si ca sa mai scutesc din timpul stat acolo, am vrut sa si platesc. Cu gura mare si cu miscari largi, am scos suta de lei si din greseala am scapat-o intr-o despartitura dintre tejghea si un perete zidit in fata ei. Peretele tejghelei era si el tot din zid. Intre cele doua ziduri era o distanta de cca 2.5cm. 😀  Imaginati-va doua ziduri, unul al tejghelei si inca unul de cca 60cm inaltime aproape lipit de primul. 😀

Ce-i de facut? Pai oamenii care lucreaza in centru, dupa ce initial mi-au zis ca de acolo nu mai poti scoate nimic, ca mai scapase o doamna acum cateva luni 10 lei si nu i-a mai putut lua, au incercat cum au putut, sa ma ajute, cand au vazut ca mai am un pic si plang de necaz. Alti bani nu mai aveam la mine si sincera sa fiu, nu-s pregatita in momentul asta, sa pun din buzunar 100 de lei, mai ales ca nu-i fo amenda sau ceva de genul asta. A nu se intelege ca amenzile le platesc cu zambetul pe buze. 😀

Mai oameni buni, cat sunt de mare, m-am asezat in genunghi in fata tejghelei si fara sa ma dezbrac, am inceput sa ma uit prin crapatura cu lanterna unui telefon mobil. Imi zice cineva ” Mai Nina, da-ti macar haina jos, ca mori de cald.”  Eu ” Nu pot sa mi-o dau, ca-mi iese camasa din pantaloni si mi se vad chilotii. ” Ca si cum mai conta asta, ca oricum se uita lumea la mine ca la urs, cum stateam in genunchi, ciufulita toata, imbracata bine gros si  holbandu-ma  prin crapatura, doar, doar oi vedea macar, suta.

Tot circul a durat cca 15 minute cred, fiindca am avut multe idei si nu toate au fost ale mele: sa incercam cu aspiratorul, sa aduca cineva o surubelnita, ne trebuie o linie lunga care sa fie si usor flexibila, dar ceva cu carlig la varf nu aveti, pate ar fi buna o penseta cu maner lung. Nu m-am gandit nici o clipa ca totul se intampla pentru o amarata de hartie de 100 de lei. Stiam doar ca nu am cu ce sa platesc lucrarea, care tocmai se auzea cum iese din copiator. Si cu asta basta.

Pana la urma dupa chinuri si lupta apriga cu energia din niste neoane uitate acolo de multa vreme, dar totusi in priza, cu o plinta lunga cat o zi de post si trei hartii de 100, 10 si respectiv 1 leu, am reusit. Am scos si banii mei, si pe cei ai doamnei care acum cateva luni i-a scapat acolo, plus un bonus de 1 leu, pesemne banii in locul cu pricina faceau pui. M-am ridicat frumos la sfarsit, am mers la toaleta de m-am curatat un pic si am iesit demna din toata povestea asta numai buna de dat exemplu la “ce e in stare sa faca omul pentru bani”.

Colac peste pupaza s-au incurcat un pic  certificatele la tiparit si am mai stat un sfert de ora pana le-am descurcat, dar nu-i asa, totul e bine cand se termina cu bine. 🙂

(Visited 78 times, 1 visits today)
Darael

Cred ca sunt 100 lei pentru care ai muncit cel mai mult in viata ta.
Amu, sincer sa fiu, nu stiu unde e rusinea. De ce sa iti fie rusine ca ai vrut sa faci ceva si ai si facut ?

Imi aduc aminte de o intamplare frumoasa.
O prietena a vrut sa-si bage un bilet de tren in geanta la agentia de voiaj. Ca orice doamna respectabila, avea o geanta cat rucsacul meu. Nu radeti ! Asa, si pune geanta pe calorifer cand… ups, biletul nu gaseste gura posetei si cade dupa calorifer, care era acoperit de o masca de lemn… damn !

Asa ca 30 de minute am luptat la greu sa recuperam biletul si sa fugim la tren….
Aaaa… nu mi-a fost deloc rusine ca le-am stricat bunatate de masca :DDD

nina

@darael- rusine imi era de oamenii care veneau la tejghea sa-si plateasca ce au avut de facut si nu aveau loc la casa, ca eram noi gramada pe crapatura. Ne-am strans mai multi, unul tinea lanterna, unul dadea cu o rigla in disperare prin crapatura aia si unul isi dadea cu parerea cam pe unde ar putea fi banii. Ca noi mult timp nici macar nu-i vedeam unde sunt, dapa-i sa-i putem scoate.
Imi imaginez ce-a fost si pe voi in gara. 🙂

nume de cod 29

Sincer, si eu as fi facut la fel. Nu le lasam nici macar o moneda d’aia mica si rosiatica. Asta nu pentru ca as fi zgarcita, ci pentru ca se crease un precedent la tejgheaua cu pricina si nimeni nu luase masuri. Asa e la noi la romani: “las’ ca merge s’asa!”.
Acum n-o sa fiu ipocrita si o sa recunosc ca as fi vrut sa fiu acolo… 🙂 Si o sa mai spun si ca au avut noroc cu tine. Daca mi se intampla mie, si mai ales ieri, nu-i mai spala Dunarea cu afluenti cu tot.
Dar, vorba ta, totul e bine cand se termina cu bine. 🙂

Liviu

Bine ca ai reusti sa-i scoti de acolo. Cel mai ciudat e cum s-a fastacit bancnota si a intrat prin spatiul al atat de ingust. Legile lui Murphy rulz.

coana zoitzica

tu sigur nu ai fost acolo cand a pierdut cucoana hartia de 10 lei si ai incercat s-o recuperezi facandu-te ca o scapi p-ata? 😉 te-am ametit? acum sunt sigura ca acele 30 de minute de cautari au facut cat 2 ore de sala, unde mai pui ca s-a terminat si cu bonus. apropo, sper ca nu le-ai lasat la nenici aia ce ai gasit tu dupa ziduri? 🙂

nina

@liviu- si eu m-am gadit la asta, dar cred ca a fost un curent ceva in momentul ala si au fost atrasi acolo, sau cum spui tu: “Legile lui Murphy rulz” 😀

Nina

@coana zoitzica- Ba da, girl. Le-am lasat lor banii care nu erau ai mei, ca sa o aiba ei pe constiinta pe madam cu banii pierduti intre ziduri. 😀
P.S. saru’mana!

nina

@cristina- I-am scos pe rand. Prima data am scos 10 lei, apoi 100 mea si apoi de nervi, am scos si leul ala amarat si nerevendicat de nimeni. 😀

stelian muscalu

can ai spus ca ai patit rusine eu imi imaginam cum te apleci prin crapatura aia si cum iti crapa pantalonii sau ceva de genul asta :-)). daca as fi fost in locul tau procedam la fel. nu plecam de acolo nici picat cu ceara

Nina

@tzontzyca- nu cred ca as fi mers asa departe 😀
@martalogu_digital- da, frate 😀
@miluch- aia chiar au fost bani munciti, sa stii 🙂

Bau

E vina lor că după atâtea păţănii n-au putut pune şi ei o bandă adezivă ori un ceva cu care să acopere gaura.
Totuşi, ce ai fi făcut dacă n-ai fi scos banii de acolo? 😀

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.