Doar o mostra

Sper să mă credeți pe cuvant când vă spun ca îs ametită de oboselă chiar și azi, dar dacă am promis, am promis, vă arăt acum 6 poze (din cele făcute de noi cu telefoanele) până vor sosi cele oficiale care sperăm să fie mult mai…fotografii.

A fost o nuntă reușită și frumoasă din punctul nostru de vedere. Obositoare (ca aproape toate nunțile), dar frumoasă. Cum prind un pic de timp vă povestesc. Deocamdată doar pozele despre care vă spuneam:

Continue reading Doar o mostra

Obisnuite

Știu că ați obosit să mă tot auziți plângându-mă că am foarte mult de muncă și nu reușesc să fac (facem) față nicicum cererii foarte mari de echipamente (mai ales în perioada asta), dar credeti-mă, eu sunt și mai obosită.

Dacă adaug la asta faptul că a început școala și fetele, pe lângă orele de curs mai au și ore de pregătire suplimentară la care trebuiesc duse, luate, stat cu ele, mă veți crede că aproape am luat-o razna. Nu știu dacă v-am spus, dar anul acesta sunt în clasa a VIII-a și ori scot eu și profesorii lor untul din ele, ori n-am făcut nimic.

Și ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns, se apropie nunta. Nunta finilor noștri, Emilia și Mihai, și botezul ștrumfului pe care abia aștept s-o strig pe nume, și anume Daria. Are aproape o lună deja și mă bucur foarte tare că a moștenit ochii mamei sale, adică mari și albaștri. Un albastru deschis și minunat, sper să nu i se mai schimbe.

Continue reading Obisnuite

O sa am un copil

botezStați că nu-s gravidă și nici n-am de gând să rămân. Nici de înfiat n-am gânduri deocamdată, dar de avut un copil în plus tot o să am, numai că-i voi fi nașă nu mamă. Dar aș vrea să fie ca și cum i-aș fi. Bine, n-am de gând să-l fur de la părinți, dar pentru că va locui la două străzi de mine, aș vrea să-l văd foarte des și să trec din nou, prin toate fazele alea cu băița bebelușului (fetele mele nici nu vor să audă să le mai spăl eu nici măcar la cap), cu alesul hăinuțelor (nici la capitolul ăsta nu prea mai pot să spun nimic), cu plimbatul prin parc (caprele mele vor singure să meargă în parc de acum) și tot așa. Sunt niște etape pe care tare mult mi-ar plăcea să le retrăiesc.

Mai sunt totuși câteva luni până vine bebelușul, deocamdată nici nu știm dacă-i fetiță sau băiat, ci doar că se va naște în septembrie dacă va fi cuminte. Până atunci va trebui să avem grijă de viitoarea mămică, să urmărim ca sarcina să fie una ușoară și să ne uităm după rochii de mireasă și tot ce mai trebuie pentru că nunta părinților va fi odată cu botezul și mi-e și frică să mă gândesc ce ne așteaptă în materie de organizare.

Pentru că mai am o finuță, pe Sorina, cu care din păcate mă văd maxim o dată pe an deși mi-e și nepoată, nu va fi chiar o noutate pentru mine botezul, dar nași de cununie n-am mai fost, așa că avem ceva emoții, pentru că trebuie să fim părinți spirituali ai cuiva și tare mi-ar plăcea să avem cu ei o relație foarte apropiată.

Continue reading O sa am un copil

Rochia

Azi ma duc la nunta unor prieteni vechi. Atat de vechi, incat ma mir ca abia acum ma duc la nunta lor. Ei imi sunt foarte dragi si chiar daca nu ma dau in vant dupa nunti, la asta ma duc cu placere. 🙂

Ca orice dama care se respecta, am vrut sa am o rochie noua la nunta asta. Cum originalul era mult peste bugetul meu si croitoria e la mine in curte, am zis ca-i normal sa fac rochia la noi la atelier. Ehe, credeti ca-i asa de simplu? No.

Nu m-am gandit din timp la varianta asta, abia sambata trecuta mi-am luat materialul si ce mai trebuia pentru rochie si am zis ca e timp in saptamana asta sa mi-o fac. Ei bine n-a fost. S-a nimerit o saptamana foarte aglomerata, cu mult de munca peste program si comenzi gramada, iar rochia mea este in momentul asta pe jumatate croita, pe sfert facuta. Nunta e azi, da…

Continue reading Rochia

La nunta

In weekend am fost la nunta. Nunta a fost la Soveja. Soveja este un sat (comuna) statiune din judetul Vrancea.

 Se zice ca este al doilea  cel mai puternic ozonat loc din Europa. Acolo oamenii traiesc 10 ani si imbatranesc 5. Tatal miresei are in jur de 50 de ani, da nu-i dai mai mult de 37. Nu glumesc! Restul localnicilor la fel. N-am vazut mosi si babe. Erau cativa oameni de varste respectabile, insa nu mosi si babe.

Alin, varul meu, a ajuns prima data la Soveja acum cativa ani, cand impreuna cu o echipa de constructori, au primit o lucrare in zona. Aveau de facut o cabana de lemn pe culmea unui deal. Cel mai apropiat magazin de cabana pe care baietii o construiau, era in vale. De magazin se ocupa Mihaela, fata patronului, o bruneta ocheasa si foarte descurcareata. Cine credeti ca sarea primul cand era vorba sa mearga la magazin sa faca cumparaturile? Alin, desigur. Azi, asa, maine pe dincolo, cert este ca atunci cand cabana a fost gata si echipa de constructori s-a intors de unde plecase, Alin a ramas la Soveja, in casa celui care avea sa-i devina intr-o zi socru.

Continue reading La nunta