Sacosele de daruit

Pentru că zilele astea am avut un pic de timp liber, am scos din sertare niste bucăți de material și-am meșterit niște sacosele numai bune de dăruit.  Fie că vrei să pui în ele o carte, fie ca vrei să mergi în parc cu bicicleta și vrei să-ți iei acolo apa, un pachet de biscuiti (neaparat digestivi) si o revistă sau că îți ei ea pachetul pentru muncă ori o ții pur și simplu în geană că nu se știe când îți va trebui, sacoșica e numai bună de purtat.

Le-am făcut pe toate eu cu mâna mea, de la croit până la călcat cusături. Dacă sunt fete care au acasă mașină de cusut, gen tomanta și vor să-și facă singurele, vă rog să-mi spuneți și vă explic numaidecât.

sacosele

Continue reading Sacosele de daruit

Heirup și satisfacția lucrului bine făcut

 

N-am decupat în toată viața mea mai mult decât în ultimele 48 de ore. Și îmi aduc aminte că îmi plăcea să tai orice-mi cădea în mână pe vremea gradiniței. Am ținut foarfeca în mână 12 ore adunate și în momentul în care scriu nu-mi mai coordonez mâinile cum trebuie. Cred că mâine o să am febră la degete, dacă există așa ceva.

 1500 de bucățele de material modelate în fel și chip de mânuțele astea două. Sunt foarte mândră de rezultat, din păcate nu vi-l pot arăta, că-i puternic personalizat și clientului, mai mult ca sigur, nu i-ar plăcea să-i lansez eu, acum, campania 😀 , așa că va trebui să mă credeți pe cuvânt.

Întotdeauna am invidiat oamenii din mâna cărora iese ceva, zic invidie prin prizma faptului că eu, de exemplu, stăteam 8 ore la birou și când plecam acasă tot ce lăsam în urmă era coșul plin de gunoi. Apreciez mult mai mult munca unui tâmplar față de cea a unei secretare. Poate și pentru că la sfârșitul zilei, primul îmi poate arăta ce a  făcut. Nu-s ipocrită, înțeleg rolul fiecăruia în minunata formă de orgnizare numită societate, doar zic.

Continue reading Heirup și satisfacția lucrului bine făcut

Rochia

Azi ma duc la nunta unor prieteni vechi. Atat de vechi, incat ma mir ca abia acum ma duc la nunta lor. Ei imi sunt foarte dragi si chiar daca nu ma dau in vant dupa nunti, la asta ma duc cu placere. 🙂

Ca orice dama care se respecta, am vrut sa am o rochie noua la nunta asta. Cum originalul era mult peste bugetul meu si croitoria e la mine in curte, am zis ca-i normal sa fac rochia la noi la atelier. Ehe, credeti ca-i asa de simplu? No.

Nu m-am gandit din timp la varianta asta, abia sambata trecuta mi-am luat materialul si ce mai trebuia pentru rochie si am zis ca e timp in saptamana asta sa mi-o fac. Ei bine n-a fost. S-a nimerit o saptamana foarte aglomerata, cu mult de munca peste program si comenzi gramada, iar rochia mea este in momentul asta pe jumatate croita, pe sfert facuta. Nunta e azi, da…

Continue reading Rochia

Am vopsit cămăşi

Să vopseşti cămăşi nu-i treabă uşoară, mai ales când nu-s ale tale şi orice greşeală te costă.  De fapt am vopsit doar părţi din cămăşi, bucăţi de material care lipite, pardon cusute, între ele, vor forma o cămaşă. O cămaşă vopsită personalizată.

Am făcut asta de multe ori, deşi nu-i asta meseria mea, da-i afacere de familie. 😀

Spre deosebire de statul zilnic la birou, cu sau făra treabă, spre deosebire de încheierea tranzacţiilor cu mărfuri făcute de alţii, treaba asta cu vopsitul şi cusutul bucăţilor de material îţi ofera alte satisfacţii. Mie cel putin aşa mi se întamplă.

Continue reading Am vopsit cămăşi