Category: concursuri

Cu iPad-ul în poșetă- III

Hei, dragii mei, uite că a venit și momentul în care Costin și Raluca vor pleca împreună la o plimbare romantică prin parcul IOR, nu înainte, însă, de faza în care Costin sună la ușa fetei și în prag apare tatăl acesteia. 😀

Raluca îi spusese că sigur taică-său nu va fi acasă, așa că în momentul în care-l vede, băiatului i se pune un cârcel la baza limbii, ochii i se încețosează, simte  iPad-ul ca pe o bucată de carne congelată ce începe a se dezgheța în buzunar, iar HTC-ul din palma transpirată începe să sune. N-am eu cuvinte acum să vă explic fața fostului boxer când îl vede pe acest Casanova al zilelor noastre, stând pierdut în fața lui. Însă omul s-a pus imediat în pielea băiatului și în secunda doi l-a cuprins o mila teribilă față de Costin, mai ales că urma să iasă în oraș cu mândrețea lui de fată, pe care o iubea din toată inima, însă știa prea bine ce-i poate pielea. L-a invitat pe bravul cavaler în casă, i-a făcut discret semn să răspundă la telefon și s-a dus să-și cheme fata.

Rămas singur în hol Costin își regăsi vocea, răspunse la telefon și îl liniști pe Vali (știți voi, prietenul cu telefonul), care voia să știe cum decurge întâlnirea. Îi spuse acestuia că practic nici nu începuse, dar teoretic aproape se consumase, pentru că ce-a fost mai greu a trecut. O vazu apoi pe Raluca ieșind din camera ei și înțelese de la ce erau emoțiile pe care le avusese înainte de întalnire, fata era într-adevăr frumoasă. Acum nu trebuia decât să-i spună  ceva inteligent, nu banalul “Bună” și o va face a lui pentru cel puțin o lună. Se gândi o clipă și o întâmpină pe fată cu un gutural: Hello gorgeous, la care fata i-a răspuns cu cel mai frumos zâmbet din lume, care i-a dat încredere cât pentru 10 întâlniri viitoare.

Continue reading Cu iPad-ul în poșetă- III

Cu iPad-ul în poșetă – II

Partea I o puteți citi  aici, deși nu cred că există cineva care nu-l cunoaște deja pe Costin. 😀

Raluca era genul de fată care se știe frumoasă dar se dorește și deșteaptă. Și cum în școală n-a prea avut timp de lecții pentru că era copleșită de admirația băieților, fata îi mulțumește in fiecare zi Domnului că trăiește în vremurile astea, când tehnologia te ajută, dacă nu să devii, atunci măcar să pari mai inteligent. Citește cărțile pe net că-i mai comod, tot aici își caută informațiile despre tot ce-o interesează, folosește mult rețelele sociale și acumulează repede informația. Avea acum net și pe telefon ca orice PR-istă în devenire.

Primul ei telefon cu net fusese un Blackberry 9105 pearl 3G black , auzise că oamenii serioși folosesc așa ceva iar ea voia să fie luată în serios. Măcar până își găsea un job bun în șoușăl midia. În câteva luni însă, invidioasă pe colegele ei care își făceau poze mult mai frumoase sprijinind cele mai frumoase mașini care opreau în fața liceului, și-a rugat tatăl (un om pâinea lui Dumnezeu, chiar daca fusese boxer la viața lui) să-i înlocuiască blackberry-ul cu un Samsung I9000 Galaxy S black 8GB. Omul, care avea un pic mai multă minte față de copilă, i-a luat un telefon nou, mai de liceeancă așa, adică un Samsung S5570 Galaxy mini white. Deși nu era ce-și dorise ea, Raluca l-a îndrăgit pe micutul Mini numaidecât, mai ales că în mintea ei  alb înseamna aproape iPhone, deci ajunsese acolo unde ea nici nu sperase. Fata avea acum timp să se concentreze pe învățătură că nu voia să ajungă bătaia de joc a A-listerilor. 😀

Continue reading Cu iPad-ul în poșetă – II

Cu iPad-ul în poșetă – I

Cea mai râvnită fată din blogosferă cartier fusese de acord să iasă cu Costin. Era atât de emoționat încât aproape că-și dorea să n-o fi invitat pe tipă. Ce i-a trebuit lui să se lege la cap cu cea mai tare? Normal ar fi fost să n-aibă așa mari pretenții, că el nu-i cine știe ce baiat de bani gata, și fetele astea se țin aproape cu cheltuială multă, știa el. Pentru început  nici n-o invitase în club, ci alese s-o plimbe pe fată câteva ore prin parc, să-i arate  rațele și broaștele țestoase de pe lac, să asculte greierii pe înserat și să înțeleagă și el de ce toți băieții o doreau pe ea, ca doar frumoase mai erau primprejur.

Lui nici măcar nu i se aprinserseră călcâiele după domnișoară , era doar curios. Atunci de ce naiba era așa emoționat? De unde gheara asta care-l strângea de suflet? Apoi a înțeles: dacă nu s-ar fi ridicat la standardele fetei, cariera lui de Don Juan al blogosferei cartierului s-ar fi incheiat brusc aici.

Așadar, trebuia să ia măsuri:

Continue reading Cu iPad-ul în poșetă – I

Blogosfera se gândește la refinanțare

Orice român cu mai mult de trei credite, incluzând aici și celebrul card de credit din care și-a plătit acum tri ani vacanța, s-a gândit măcar o dată-n viață că i-ar fi mult mai bine dacă ar încerca, și mai ales dacă ar reuși, o refinațare.

99% dintre cei de care vă spun (procentul e fix din capul meu, nu m-am luat după nicio statistică) s-au gândit prima dată ca refinatatrea s-o facă oriunde în altă parte decât acolo unde au creditul principal, respectiv banii ăia mulți pe care i-a luat ca și credit de consum, dar din care și-a luat mașină. 😀 Pentru că noi românii, aici intru și eu cu brio, avem o ciudă mare pe băncile astea care ne-au fost tare dragi când ne-au dat banii, dar ne sunt dușmani de moarte, ai noștri și probabil ai moștenitorilor noștri, atunci când e vorba să dăm bănuții înapoi, cu vârf și îndesat. Că așa-i în viață. De partea cealaltă și banca uită că și atunci când ai avut nevoie de bani, și atunci când îți plăteai ratele la zi, dar mai ales atunci când n-ai mai putut să plătesști la timp și-ai întârziat, erai tot clientul ei, iar faptul că la început era lapte și miere, iar azi te amenință la telefon și îți trimite somații peste somații nu cred că ajută nimănui. Soluția care să mulțumească ambele părți ar fi o refinanțare, nu-i așa?

Revenind, așa cum probabil ați aflat deja, pentru că vuiește blogosfera, BCR are o campanie de refinanțare în perioada asta, mai exact din 6 iunie până în 4 iulie, timp în care pe lângă avantajele refinanțării propriu zise, știți voi, o singură rată, o plătești într-un sigur loc, o dată pe lună, eventual ceva mai mică decât suma actuală a tuturor creditelor tale, în perioada asta toate comisioanele și taxele aferente refinanțării sunt suportate de BCR. Ceea ce nu-i puțin lucru dacă vorbim de taxele notariale pentru transferul ipotecii, de exemplu.

Continue reading Blogosfera se gândește la refinanțare

Întâlniri reale și virtuale de Valentine’s day

Știu că Valentine”s day nu-i sărbătoare românească, dar când ești îndrăgostit, orice motiv în plus de-a celebra iubirea e un prilej de bucurie. Să stai în brațele puternice ale iubitului sau să te sprijini pe umărul firav și alb al fetei ce ți-a furat inima și ți-a pus stăpânire pe gânduri, sunt lucruri după care orice îndrăgostit tânjește.

Desigur, de Valentine”s day, dacă iubita sau iubitul ți-e alături, ai putea face  o excepție și în loc clasica și khicioasa inimă roșie pe care altcineva a scris “te iubesc”, ai putea să-i oferi o seară de neuitat la Residence Hotel, ceva  în genul ăsta:

Continue reading Întâlniri reale și virtuale de Valentine’s day

Ținută de blogger

Ok, pentru ținuta asta ne trebuie un blogger care cîștigă ceva bani, și nu neapărat din  scris. Și da, poate să fie fată. 😀

Să zicem că ți-ai început activitatea pe blog de ceva vreme, iar acum a venit timpul să-ți întâlnești partenerii de blogăeală și altfel decât virtual. Fie că te vei întâlni cu ei la un celebru twittmeet, fie că mergeți la o conferință pe teme de online, tu te simți ca înainte de prima întâlnire cu băiatul acela care-ți plăcea în liceu, chit că de data asta nu ți s-au aprins călcâiele.

Ei bine, dacă te vei afla în situația asta, ar trebui să-ți pui problema așa: “Tu, dar ar trebui să arăt bine, prima impresie contează și nu se știe ce prostii voi spune pe acolo de emoție, măcar să fiu îmbrăcată mișto”.

Continue reading Ținută de blogger

Leapșă cu nominalizări

Doamna Lucia Verona alături de un juriu numeros și valoros organizează și anul acesta concursul Blog de blog 2010, concurs care încearcă să premieze cele mai bune bloguri din 2010 la diverse categorii dar și să ne ajute să descoperim bloguri bune pe care nu le știam.

Toată lumea poate să facă nominalizări, regula este ca acestea să se facă într-un post sub formă de leapșă, pentru a fi cât mai multe nominalizări la sfârșit. Normal că membrii juriului nu vor ține cont de nominalizările noastre și-și vor alege favoriții, chiar dacă nu-s nominalizați, dar asta e, așa zice la regulament. 😀

Eu sunt un pic supărată că în categoriile de mai jos nu e inclusă și cea pentru “cel mai bun blog personal” așa că,  în semn de protest voi nominaliza, acolo unde se poate, numai bloguri de fete, ca să-i enervez pe băieți. E pur și simplu o toană. 😀

Continue reading Leapșă cu nominalizări

Ceva legat de mâncare

Luni dimineaţă stând în trafic bag un ochi pe twitter şi ce să vezi: anunţă chinezu că la 9 fix dă drumu’ la un post nou pe blog, ceva legat de mâncare.  La postul ăsta avea el nevoie de 44 de comentarii, cât mai urgent, ca să câştige nu ştiu ce concurs, ceva legat de mancare.  Calculez că exact în jur de ora aia ajung la birou şi cum chinezu mi-e simpatic, gândesc că nu pierd nimic dacă arunc scurt un comentariu acolo, ba din contră, zicea el că ceva legat de mâncare câstigă şi ăia 44 de comentatori. 😀

Contrar cârcotaşilor care spun despre mine că una gândesc şi alta fac, de data asta m-am ţinut de gând şi am intrat pe blogul omului. Am şi comentat, însă nu înainte de a citi ce era scris acolo.  Eu îs ca ăla care găseşte nişte bani pe stradă şi în loc să-i bage repede în buzunar, mai întâi îi numără. 😀 Cu toate astea am fost a 28-a, deci nu avea cum să-mi scape premiul. Care premiu era un meniu trimis de restaurantul Wu Xing fiecăruia dintre cei 44 de participanţi. Asta cu 44 e iar ceva legat de  mâncare şi timp. Mai exact de timpul maxim în care comanda ajunge la tine. Da, e vorba de minute, nu de ore.   😀

Una peste alta, ieri am primit la serviciu mâncarea pomisă, a fost delicioasă (asta ştiam deja, noi aici la muncă doar că nu suntem abonaţi la Wu Xing). Evident că n-am avut cum să n-o împart cu colegii, aşa că toţi spunem într-un glas: Vă mulţumim!

Continue reading Ceva legat de mâncare

Ţin cu clickio şi-mi fac treaba

Acum, în ceasul al unsprezecelea, m-am decis să adaug widget-ul concursului Pagini Aurii.  L-am văzut pe multe bloguri încă de la început şi dacă m-aş fi hotărât de-atunci, tot pe Ionuţ aş fi ales să-l susţin. 🙂

Vă spun sincer că nu mă intereseaza să plec în nicio excursie (vezi regulament), dar mi-a plăcut ideea de concurs (voi stiţi că eu sunt fan concursuri)  şi mai mult decât atât, mi s-a părut util să am chestia asta cu căutarea in site-ul lor, pe blog.

De exemplu, am un furnizor, Aconso Prod,  al carui numar de telefon îmi trebuie urgent. Ştiu, e uşor, dai pe google…, dar dacă tot am blogul deschis mereu,  e mult mai simplu să-l caut aici şi să am un rezultat sigur şi rapid, nu o pagină nerelevantă de răspunsuri, între care trebuie să cauţi iar un telefon, o adresă sau harta locaţiei.

Continue reading Ţin cu clickio şi-mi fac treaba

Am ales negrul Rexona

E tarziu si eu stau inca si ma gandesc ce sa imbrac maine la evenimentul organizat de firma la care semnez condica de vreo 5 ani.

Am avut mult de lucru zilele astea pentru ca totul sa iasa bine si ca orice femeie implicata 100% in ceea ce face am ignorant cat am putut intrebarea “Dar eu cu ce ma imbrac in ziua evenimentului?”.  Si am putut mult, pentru ca stau acum si ma gandesc “gasesc ceva decent care sa fie déjà la mine-n dressing?” Gasesc.

Am o rochita neagra care ma scoate intotdeauna din incurcatura si nu arata nicodata la fel. Ii mai pun cate ceva fistichiu de fiecare data, ba un trandafir colorat, ba o esarfa argintie, toate in functie de moment si imprejurare. Simplu si sofisticat, serios si sensual, sobru si odihnitor, negrul te scoate din incurcatura in multe situatii.

Continue reading Am ales negrul Rexona