Mai avem 5 săptămâni și facem suta. Dacă putem fi siguri de ceva în viață, acel ceva e trecerea timpului. Se duce și se tot duce. Săptămâna ce se încheie azi a fost una de tranziție, așa am simțit-o eu, s-a cam terminat cu gândurile de vacanță și se simte grija începerii școlii pe ici pe colo.
Luni – Cinci ore am făcut pe drumul de la litoral spre casă. Cinci. Acum, sinceră să fiu, pe mine nu m-a deranjat. La drumurile lungi în mașină, atunci când nu conduc, eu citesc, învăț, mă uit pe geam, ascult muzică, scriu mail-uri, jurnale … Pot face asta și 12 ore, nu mă plâng.
Marți – Vă spuneam că începe freamăta noului an școlar, ei bine am avut săptămâna asta cinci ședințe de CA-uri la școlile unde fac parte din consiliu. Se aprobă transferuri, se trimit răspunsuri la tot felul de solicitări ale părinților, se repara ce mai e de reparat, se pregătesc clasele, se așteaptă copiii.