Două secrete despre două rețete

Am luat ultima dată când am fost la cumpărături o pastă de susan (tahini), o pungă de năut și-o pungă de seminte de chia de la SanoVita.  Ce-oi face cu ele nu știu, l-am auzit pe Sorin în urma mea atunci când le-am pus în coș. N-are el treabă, știu eu ce vreau să fac! Cel puțin știu sigur ce-am să fac cu pasta de susan: humus.

Săptămâna trecută s-a vorbit foarte mult despre mâncare în atelier, iar una dintre fete se lăuda cu o pastă de năut incredibil de gustoasă (atât de bună că nu i-a mai rămas să ne aducă și nouă să gustăm), dar suficient de bine descrisă de ea, încât să ne facă poftă și să dorim să gătim și noi. Așa că, azi facem humus.

Avem nevoie de: Continue reading Două secrete despre două rețete

Bagajul pentru o excursie de 5 zile

O excursie de 5 zile nu e nici scurtă cât un weekend, nici lungă cât un concediu, nici cal nici măgar, cum ar spune bunicii noștri, dar e din ce în ce mai des întâlnită în rândul iubitorilor de călătorii, așa că merită un articol special.

Dacă în ceea ce privește actele, gadget-urile și încărcătoarele, regulile rămân aceleași, fie că plecăm două, nouă sau 5 zile, diferența intervine la buget și la garderobă. Cum bugetul și-l stabilește fiecare în funcție de necesități, de exemplu pentru noi bugetul la 5 zile este între 500-1000 euro în funcție de destinație (o familie de 4 membrii), dar pentru o altă familie poate fi mult mai mare, sau chiar mai mic, în funcție de modul de a călători, de locul ales pentru vacanță și, desigur, de nevoile fiecărei familii. Oricum ar fi, nu plecați fără acte, bani, telefoane și încărcătoare (pe acestea din urmă le puteti transporta și găsi ușor în bagaj dacă le puneți într-un toc de ochelari).

Revenind la garderobă, noi suntem genul de oameni care deși călătoresc în general cu mașina și nu ducem hainele în cârcă, nu luăm cu noi decât strictul necesar.

Continue reading Bagajul pentru o excursie de 5 zile

Ar fi bine să scriu

Am intrat ieri din greșeală pe un articol din 2010 scris de mine aici. Bine, nu mai sunt pozele la articole, nu știu din ce cauză, dar amintirile mele legate de zilele respective rămân și-s extraordinare. Și-am văzut apoi statistica lunii respective din 2010. Erau scrise 25 de articole într-o lună.

Cred că dacă mă uit la 2017 n-am scris până acum 25 de articole. Le-am numărat acum, sunt vreo 30. În 6 luni. Doamne, ce face bătrânețea asta din oameni. Nici chef de scris nu mai avem.

Nu-i ca și cum în viață nu s-ar mai întâmpla lucruri. Muncesc, mă distrez, citesc, din nou muncesc, încerc să-mi educ copiii, mă gândesc cu groază la bacalaureatul lor de anul viitor, aranjez lucruri prin casă și pe afară, mă plimb, merg la sală și nu scriu.

Continue reading Ar fi bine să scriu

Un weekend

Îmi vine din ce în ce mai greu să scriu aici. Și n-am nicio explicație pentru asta. Timp s-ar găsi, inspirație la fel, o cafea bună care să-mi țină companie de asemenea, dar uite că totuși nu scriu. Stați că mă mut pe terasă cu laptop cu tot că parcă altfel se scriu poveștile de acolo. Numai că de fiecare dată trebuie să iau cu mine o lavetă și niște servețele să șterg pârdalnica de masă cu geam care nu rămâne curată mai mult de o oră acolo sus.

Să nu vă luați niciodată masă cu geam sus pe terasă. E praf mult la București. Gata, e iar ca nouă:

Continue reading Un weekend