Îmi trebuie putere

N-am fost niciodata în toata viața mea în situația de a cere putere. Am fost tare, am fost optimista, m-am luptat pentru fiecare bucurie şi m-am bucurat pentru orice luptă câştigată.

Am tânjit tot timpul după vremea în care vom privi detaşaţi cum lucrurile merg bine, merg singure, merg. Am avut chiar speranţe că asta se va întâmpla într-o zi şi simţeam chiar că ziua aceea e aproape. Şi chiar atunci când credeam că dacă întind mâna ating vremurile pe care mi le doresc pentru mine şi familia mea, chiar atunci zic, ceva s-a întâmplat şi lucrurile au luat-o razna.

Nimic nu se mai potrivește cu nimic. Pentru fiecare punct de pe agendă rezolvat, apar la sfârșit alte puncte. Fiecare zi e plină până la refuz și cel mai grav e că am început să ne amanetăm nopțile. Și știți cum e la amanet, dacă nu le recuperăm la timp s-ar putea să nu le mai recuperăm niciodată.

Am strigat cât ne-au ținut plămânii după ajutor și oamenii din jur ne-au auzit și au răspuns prezent. Nici nu știți câtă bucurie și câtă speranță îți dă un ”da” rostit de un prieten atunci când ai nevoie.

Nu mai vreau să scriu. Mi-e foarte greu să scriu în ultimul timp. Ca să poti scrie trebuie să ai o stare. Am regăsit starea aia ieri pentru câteva minute și când credeam că inspirația mi-e încă cel mai bun aliat, a venit Sorin și mi-a închis din greșeală documentul înainte de a-l salva. Scrisesem o poveste frumoasă despre oameni și ploaie pentru clubul poveștii parfumate. N-am mai putut rescrie cele aproape 1000 de cuvinte. N-am mai putut sau n-am mai vrut. Am considerat că  nu-i ok sa scriu zilele astea.

S-au întâmplat și lucruri frumoase în tot acest timp. Vineri am cununat doi oameni tineri și frumoși, dar am fost atât de prinși cu munca în perioada de dinainte și după, încât abia dacă ne-am putut desprinde de tot și savura petrecerea. Unde mai pui ca deocamdata n-am nici poze. 🙁

Cel mai grav este că de fapt de azi începe ce-i mai greu. O provocare care probabil ne va stoarce de tot de vlagă, dar la sfârșitul căreia sper să putem spune fericiți ”am facut-o și pe asta”. Mi se pare totuși foarte departe vremea aia. Să mă iertați dacă în vremea asta o să fiu pe aici mai rar, dar sper să-mi găsesc câteva clipe zilnic pentru blog. Dacă nu pentru a scrie, măcar pentru a răspunde la comentarii, pentru a citi un articol frumos scris de blogerii care-mi plac…într-un cuvânt pentru a prinde putere. 🙂

(Visited 36 times, 1 visits today)
Mirela

Bună dimineața, Nina! Te înțeleg perfect deoarece trec zilnic prin ”dileme” asemănătoare și deja simt că am devenit cam sedentară și cam agățată de net. Viața a fost, este și va fi dincolo de internet, oricât ar încerca unii să mă convingă de contrariu. Eu am ales ca blogul să fie oaza mea de relaxare, pauza dintre două activități cotidiene și nu-i voi acorda mai mult timp decât vieții reale, aici e clar și hotărât. Prietena mea cea mai bună nu are blog și nici nu are de gând să-și facă, de exemplu. Încă ne telefonăm zilnic, nu ne trimitem mailuri. Mi-ar fi absolut peste mână să acord blogului mai mult timp decât familiei și profesiunii mele. Este, așa cum spuneam, o pauză utilă, agreabilă și nu va fi mai mult decât atât. Faptul că putem transforma o pauză în ceva minunat ține de seriozitatea cu care ne distrăm, oricât de ciudat sună. Fac cu pasiune tot ce fac, e o vorbă spusă de mulți și demult, și mă alătur lor, de când am descoperit că nu suport să fac ceea ce nu mă pasionează. Și ceea ce e făcut cu drag e aproape imposibil să nu aibă rezultat bun. Dar să nu devină dependență, că asta denotă slăbiciune. Eu voi lua o vacanță în care mă voi dedica numai familiei mele, după care sigur mă întorc la blog, dar numai după orele de servici și cele petrecute cu ai mei doi dragi.
Nina dragă, să ai spor în tot ce faci, să ai timp pentru ceea ce te ajută cu adevărat, pentru muncă, familie, fetele tale minunate! Te îmbrățișez și zău, nu-ți face probleme că s-a șters povestea, noi două știm că există undeva, necitită, dar reală și asta contează cel mai mult. Să ai o zi bună și o săptămână minunată!

Madutza77

Sa nu uiti ca in viata, ce este cel mai greu , este si cel mai frumos! De asemenea, exista Cineva care ne da putere in fiecare zi , trebuie doar s-o cerem ! Si daca nu ai scrie asa… o perioada mai mult, alta mai putin, nu te-ai mai numi Doamna Toane! :))) Mult Spor si Putere in toate ! Cineva ne iubeste mult, chiar daca mai uitam cateodata acest lucru ! 🙂 E doar o toana! 🙂

Mire M

Draga Nina,
Esti o invingatoare, sunt convinsa ca nu trebuie sa iti prezint motivele dar uitat-te putin in jurul tau si spune-mi ca nu esti FERICITA!
Te impratiseaza cu drag o pritena virtuala care iti ofera tot sprijinul daca ai nevoie!
Spor in toate!

mihai

Puterea si motivarea vin de unde nu te astepti… de la tine, de la cei dragi, de la altii, de la strainii de pe strada – paradoxal, nu-i asa?
O sa treci tu si prin astea, toate or sa fie ok si la locul lor sunt convins de asta.
Si pentru cand o sa va linistiti iti trimit ceva de citit 🙂

cristinatwins

Nina iti doresc multa putere! Ma gandesc la tine zilele astea si incerc sa iti transmit niste energie pozitiva <3. Din ce mai am ca si la mine e pe terminate dar inca am de dat pentru prieteni dragi. pupici

Vienela

Nina draga, eu sunt convinsa ca ai puterea de a trece cu zambetul pe buze peste toate, pentru a culege fructele ce stau sa se coaca. Daca te pot ajuta cu ceva, da un semn!
Am patit si eu intr-o zi cu un articol. Ne-a picat curentul cand era gata scris si l-am pierdut. Nu l-am mai rescris niciodata…

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.