Scrisoare catre fetele mele

Dragele mamei,

Încep scrisoare asta către voi fără să știu cu certitudine ce vă voi spune. Deși dormiți în camera de alături și, ca în fiecare seară, v-am spus și astăzi noapte bună, simt că-i momentul să vă scriu. Nu am convingerea că veți citi și cu atât mai puțin că veți înțelege frânturile de idei ce vor urma. Îmi doresc totuși să vă spun din nou cât îmi sunteți de dragi,  cât vă iubesc și cât de mult mi-aș dori să aveți o viață fumoasă.

Știam că nu vă nasc într-o lume perfectă. Știam că meritați tot ce-i mai bun, la fel de bine cum înțelegeam că îmi va fi imposibil să ofer chiar totul, că îmi va fi peste putință, oricât de mult m-aș fi străduit, să vă feresc de toate relele și să vă țin departe necazuri, dar dragele mamei, cu toate astea, am ales ca voi să veniți pe lume aici. Să creșteți alături de noi, să vă formați ca oameni și să învățați ce-i bine și ce-i rău aici, în casa noastră, pe strada noastră, la școala noastră…

Copiii sunt lipsiți de griji, așa spunea cândva bunica, dar probabil ea era prea ocupată pentru a vedea cum umerii voștri fragili sprijină griji pe care noi, adulții, cu greu le putem observa. N-am să uit niciodată chipul transfigurat de îngrijorare pe care Iulia îl avea atunci când m-a anunțat disperată: Mami, pe Sonia a călact-o mașina. Nu, nu glumesc! La fel de bine cum știu că în serile în care bunica nu se simte bine, voi două stați în camera voastră și vă promiteți una alteia că de acum înainte n-o veți mai supăra. E drept că imediat ce bunica își revine, promisiunile își pierd din valoare și grijile se schimbă, dar ele sunt acolo, fie că vorbim de următorul test la matematică sau mișcarea care nu vă iese la orele de dans. Din păcate nu vă pot da asigurări că ele, grijile, vor dispărea vreodată cu totul, ba din contră, probabil că vor fi perioade în care vă vor apăsa mai mult decât acum, să învățați să trăiți cu ele fără ca asta să vă afecteze frumusețea vieții este o artă pe care voi va trebui să o deprindeți.  Desigur, eu voi fi aici cu un sfat, cu o mână întinsă, cu un umăr pregătit…

Continue reading Scrisoare catre fetele mele