AMR 5 zile

Până la vacanță. Bineînțeles că după un weekend petrecut la țara, cu părinți, frate, cumnată, nepoată (care a mai și împlinit ieri 10 ani. La mulți ani, Mara!), soț și copile, parcă am simțit că vacanța se apropie și mai tare și sinceră să fiu, la cât de mult a fost, o sătămână până la marea odihnire mi se pare o nimica toată. Mai ales că vine și sfârșitul lumii. :)))

Weekendul a fost de vis, Ghiță a venit cu noi la București în potbagaj și acum e frumos aranjat în lada frigorifică. Bineînțeles că nu fără peripeții, pe care de data asta le-am și filmat, dar pe care nu vi le pot arăta pentru că tatăl meu, eroul principal al filmului, realizat cu multă detașare față de ce se întâmpla în fața camerei de către soțul meu, a spus că dacă-l pun pe net nu mai văd de la el alt Ghiță câte zile o avea. Sper că vorbea de Ghiță! Pentru cei care n-au citit postul ăsta și au impresia că Ghiță e vreun creștin, ei bine nu, e porcul nostru cel de fiecare an.

Bine, tata n-a zis că mă pedepsește și dacă doar vă povestesc, așa că vă spun esențialul, Ghiță n-a vrut să meargă la tăiere fără să facă pe nebunul, așa că i-a alergat un pic  pe băieții noștri. Cum tata s-a pus în fața lui, chipurile să-l oprească, porcul n-a avut încotro și i-a trecut tătucii printre chișere, exact așa cum trece mingea de fotbal printre picioarele fotbaliștilor uneori. Porcul i-a dat urechi ca să zic așa. Sau, mai exact, i-a făcut mucii cravată. Doamne, ce-am mai râs!

Gata, nu vă mai spun că și așa am dat prea mult din casă, să revenim mai bine la vacanță. Evident că nu putea veni în liniște, săptămâna asta va fi ceva de nedescris, probabil că nici nu voi ști cum va trece, cu execepția zilei de miercuri când la școală va fi piesa de teatru, iar fetele vor avea roluluri de interpretat și mai ales costume de îmbrăcat.

Știți vorba aia cu cizmarul care nu are pingele și croitorul care n-are pantaloni? Ei, ăștia din  urmă suntem noi. Dacă Iuliei am gasit ce să-i dau ca s-o fac înger (ea e oricum un înger de copil), pe Sonia n-am putut nicicum s-o transform în hangiță, și voi avea ceva de lucru pana o fac pe mândră să fie mulțumită de costum. Bine măcar că i-am făcut rost de felinar (ea e hangița care îi primește în noaptea de Craciun pe Maria și pe Iosif în grajdurile hanului). Sper să nu se prindă prea mulți spectatori că flacăra felinarului e de fapt un bec. 😀 Dap, e felinar din secolul 21.

În rest, vă doresc vouă o săptămână excelentă că eu știu exact cum va fi a mea. 🙂

(Visited 100 times, 1 visits today)
Laur

Si acum ma dor picioarele de la batuta pe loc . Am descoperit ca am un talent: ” Dansand cu porcul in cocina”. Ce relaxare si incarcare de baterii am avut.

vienela

Oricat de buna ar fi carnea purcelusului, daca nu raman si niste amintiri legate de taierea lui, parca lipseste ceva. :))
Au trecut atat de repede anii in care pregateam costumele pentru serbare ale baiatului meu, care era mereu nemultumit…
Bafta fetelor, sa isi joace bine si fara mari emotii rolurile!

nina

Nu-mi mai spune de serbare ca azi e marti si maine e serbarea. Iulia nu mai intra in chestia in care voiam sa o imbrac (sa vedem maine ce modificari ii putem face) iar Sonia e departe de a fi multumita cu tinuta ei. 🙁

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.