Tag: vreme

Toamnă de 2012

Îmi place vremea asta de mor. M-am născut într-o zi de toamnă și aș putea trăi liniștiă, cu mult peste suta de ani, într-un loc în care vremea asta ar fi perpetuă. Nici frig, nici cald, nici nor, nici soare, nici de vară, nici de iarnă. O vreme excelentă pentru biciclit, pentru umplut cămara cu provizii, pentru făcut must și împletit planuri. Pentru că toamna se numără bobocii. 🙂

Ce dacă în fiecare dimineață mături curtea pentru că vrei s-o cureți de funzele căzute și alte nenorociri aduse de vânt de cine știe unde la tine în ogradă (ieri a ieșit chiar scandal între fete de la un ambalaj de ciocolată adus de vânt la noi în curte. Nu, nu se supăraseră ca cineva aruncase ambalajul la întâmplare, supărarea lor era legată de faptul că se suspectau reciproc că au mâncat ciocolata una fara cealaltă).

Ce dacă nu știm cum să ne îmbrăcăm dimineață pentru a fi ok pentru prânz și apoi pentru după-amiază. Răcim din cauza asta, dar e toamnă, e frumos și ce-ar fi bucuria noastră fără un pic de suferință?

Continue reading Toamnă de 2012

Marți

Îmi place vremea asta de mor. Nici cald, nici frig, nici soare, nici înnorat. Dacă mai luăm în calcul că nu-s nici la servici, nici acasă, că pomii din curte îmi sunt înfloriți, că lalele mov s-au deschis mai frumos ca niciodată și că în câteva zile sărbători Paștele, se pare că e o vreme perfectă. Numai Neti îmi spune că s-ar putea să mă logodesc ceea ce e practic imposibil, dar asta chiar nu-i de luat în seamă.

Ieri mi-au venit cărțile pe care le-am comandat ( Umbra marionetelor și Umbra uriașului din Saga Umbrelor a lui Orson Scott Card), ieri Loredana de la Editura All mi-a spus că mi-a trimis 4 cărți din colecția Linia Blue pentru fete, iar eu abia aștept să le primesc și pe astea, nu de alta dar avem de gând să ținem atelierul închis și luni și marti după Paște așa că trebuie să am ce să citesc.

Hai că nu mai e mult, până atunci revin un pic la realitate și merg la muncă. Că parcă niciodată n-am avut mai mult de lucru…

Merg să le duc haine sau e doar un pretext?

Acum o săptămâna am dus fetele la ţară bunici. Bucurie mare, că acolo cam fac ce vor ele, însă dorul de părinţi (adica de mami şi de tati) le apucă mai repede decât ar fi cazul, aşa că trebuie stabilit cu ele de la început cât urmează să stea acolo, când venim să le luăm sau să le vizităm şi tot aşa.  Prima revedere urma sa fie peste doua saptamâni dar sa vedeţi…

În bagajele lor şi-au făcut loc multe rochiţe, fustiţe,tricouri cu mânecă scurtă, pantaloni scurţi şi  cam atât, ca era vară atunci când au plecat. Le-am pus şi câte un trening şi câte-o pereche de blugi, dar cine să se gândească că prima săptămână de stat la bunici va fi una de toamnă veritabilă, cu ploi şi vreme rece, cu vânt şi copaci rupţi.

Aşa că, vreau nu vreau, mă duc mâine să le mai duc haine groase. Logic că de luni va veni vara adevărată şi nici nu se vor atinge de ele, dar poţi să rişti? Sorin zice că-i doar un pretext, că vreau eu neapărat să le văd şi nu vreau să recunosc. 🙁

Continue reading Merg să le duc haine sau e doar un pretext?

De luni

doiDin nou vreme urata (pentru voi) din nou stare misto (pentru mine).

Mai nasol este ca am muncitorii in curte si nu pot lucra pe ploaie. Astia de la meteo au zis ca vremea se strica de miercuri. 😀 Acum asta e, cum ne-o fi norocul, bine ca e gata fatada. Acum suntem in faza “Pe afara-i vopsit gardul, inntru-i leopardul!”

Ok, lasand asta la o parte, ne-am bucurat ieri de poate ultimul weekend cu caldura din toamna asta. Am fost in parc la IOR si am zis ca stam o ora. Insa acolo timpul trece altfel si fara sa ne dam seama de timp, am petrecut trei ore excelente, in natura. Ce daca aveam un mare teanc de rufe pentru calcat? Ia sa vedem, moare cineva ca n-am calcat eu rufele ieri? Nu, cel mult, intarzie cineva la scoala, pentru ca mami dimineata calca de zor la uniforme si camasi. :

Continue reading De luni