mesaj…tarziu in noapte

Aseara, eu la birou in fata calculatorului. Messenger-ul deschis cu id-ul uneia dintre fete. In lista ei sunt 5 oameni: mami, tati (mi se pare ca tati nu mai e, s-au certat ) Madalina (o prietena de pe strada noastra) si inca doi colegi de la scoala.

Eu cautam ceva pe net cu multa atentie, cand dintr-o data imi apare in fata urmatorul mesaj:

” Rugăm TOŢI proştii, imbecilii, dobitocii şi cretinii, tâmpiţii, obosiţii, distruşiiii, terminaţii, idioţii, limitaţii, retardaţii şi handicapaţii să nu mai trimită aiurea mesaje despre – ghinion pentru toată viaţa, blesteme, moartea mamei la 12:00 noaptea, sau alte porcării de acest gen pentru că NU NE INTERESEAZĂ!. Trimite mai departe acest mesaj dacă te enervează şi pe tine la fel ca pe noi. Dacă nu…inseamnă că faci parte din grupul celor care le trimit! Vino şi tu alături de noi, să susţinem şi să sprijinim împreună campania anti-prostie MULTUMIM!!!”

Continue reading mesaj…tarziu in noapte

Vreau sa ascult muzica…

Vreau sa ascult muzica pe care voi o indragiti.

Azi dimineata ma gandeam sa-mi fac un nou CD cu muzica pentru masina si nu mai stiam pe ce criterii sa-mi aleg melodiile. Sa fie rock sa fie country, sa fie pop sau sa fie house? Ce face insa omul cand nu mai stie ce sa faca? Apeleaza la prieteni. Ia sa vedem, voi ce idei aveti?

PS- Azi nu sunt sefii la birou si pot sa ascult muzica tare in boxe. Ma ajutati?

Bateriile sunt incarcate….start

Sper ca ati profitat cu totii de weekend-ul asta frumos. Putem spune ca a fost primul sfarsit de saptamana de vara, din primavara asta. 😀

Eu am facut exact ce mi-am propus, odihna, plimbare, citit, natura, copii, dulciuri, etc… lucruri frumoase.  Nu m-am gandit nici o clipa la ziua de luni, chiar daca Darael mi-a amintit abia aseara, ca asa trebuia sa fac (bine, m-am gandit putin la tinuta).

Asa cum a trecut saptamana trecuta, val-vartej fara sa-mi dau seama, asa a trecut  si weekendul. Am fost la padure la Pusnicu, fara gratar insa, doar cu voie buna. Am stat langa lac cateva ore, feriti de mirosul de carne arsa si muzica proasta data la maxim. Am fost si in parc la IOR, aseara pana tarziu. Se innoptase si noi nu mai plecam de acolo. Nicu-le, tu unde erai?

Continue reading Bateriile sunt incarcate….start

11 mai

1904: s-a nascut Salvador Dalí, pictor, grafician şi eseist spaniol (d. 1989) a carui Autobiografie am citit-o in anii facultatii.

Desi a fost un tip mult prea excentric pentru gusturile mele, in fata tablourilor sale, raman privind hipnotizata  toata incarcatura de ireal amestecat cu real intr-un  mod genial.

Sursa imaginii

I'm so happy!

Va jur ca nu am avut timp nici sa respir. V-am zis ca tre’ sa dam ranadament 500% la munca, asa-i? Eu eu am vrut sa vad, daca pot mai mult. 😀 S-au adaugat la asta si cateva probleme personale (cand spun probleme personale, vorbesc despre lucruri bune 🙂 ) si lucrurile s-au desfasurat cu o viteza mai mare decat limita legala in zona mea. Asa ca a dat weekend-ul peste mine, la propriu. Habar nu am avut ca azi e vineri si ca ne-a dat Dumnezeu urmatoarele doua zile de odihna. Oh, cata nevoie aveam de asta, dupa saptamana asta de cosmar.

In primul moment m-am gandit ca n-am planificat nimic pentru weekend, insa e ok asa. O sa fac sambata si duminica,  fix ce vreau. V-am mai zis ca imi place sa nu fac nimic? Nimic care sa nu-mi faca placere, evident…

Sa aveti un weekend cat mai frumos!

Sa uitam de toate…

Sa uitam de toate… si sa trecem la lectii. Sa invatam poezii cu copiii. Cu doi copii in acelasi timp, copii care invata in ritm si stil diferit, desi sunt gemeni. Sa incepem zic.

Se da poezia Rapsodii de primavara, de George Toparceanu. O citim, o recitim, inercam sa invatam primele 5 versuri, ne suparam, ne imprastiem. 🙁

O luam apoi metodic, luam o foaie de hartie si desenam toate substantivele. 😀  Le numerotam, mai citim o data poezia, o repetam fara carte, cu fiecare copil in parte.

Continue reading Sa uitam de toate…

La noi…

Ieri am plans si probabil ca o sa mai plang si azi. 🙁

Nu stiu cum e la voi in firma in care lucrati, dar la noi se fac restructurari. Colegi de-ai mei pleaca. Nici eu nu sunt departe.

Situatia nu se intrevede a se imbunatati prea curand.   Noroc ca am parintii la tara si atelierul de croitorie in curte. Deci de mancat si de imbracat  n-o sa ducem lipsa. 😀

Numai sanatosi sa fim. 🙂

Continue reading La noi…

Ping-pong cu copiii

Ieri am facut ping-pong cu copiii.

La ora unu imi spuneau ca maine e greva si ele nu se duc la scoala. Eu le ziceam sa-si faca temele, ca nu se stie, poate n-o sa mai fie greva . La ora doua inca nu se apucasera de scris si aveau o singura grija, “Ele se duc sau nu, maine la scoala?” Eu le ziceam sa-si faca temele. La trei isi facusera tema la mate, dar tot ma intrebau ce fac ele maine.

M-au disperat la propriu cu telefoanele, ca pana la urma le-am zis, “Bine ma, stati acasa maine”. In secunda doi s-au oprit din facut teme si au fost la joaca.

La sase am ajuns eu acasa si le-am controlat la teme. Evident nu terminasera, ca au tras ele concluzia asa: ” Ce rost are sa ne mai facem temele daca maine nu mergem la scoala?”.

Continue reading Ping-pong cu copiii

4 mai

La 4 mai in 1955 a murit la Paris, marele George Enescu. Eu cand zic George Enescu imi rasuna usor in ureche Rapsodia romana. Nu sunt cine stie ce meloman, dar macar atata lucru stiu si eu.

Off topic

Vreau sa postez asta pe blog si caut o referinta despre George Enescu pe Wikipedia.org, site serios zic eu, desi am mai gasit mici neconcordante de date si legaturi, insa cum spuneam, mici.

Continue reading 4 mai

Ion- finalul finalului

(Citeste povestea de la inceput)

 Simti insa, ca n-ar fi tocmai bine pentru el sa lesine intr-un asemenea moment si isi aduna toate fortele ca sa poata sta in continuare pe picioare. Se sprijini de cel mai apropiat copac si incerca sa nu faca zgomot.

Grupul barbatilor era galagios. Aveau carafe mari cu vin si privindu-i asa din spatele flacarilor, lui Ion i se parea ca avea in fata o petrecere de talhari. El nu era tocmai departe de adevar, pentru ca, isi amintea acum, ca aflase de-o ceata de munteni care se aciuasera la marginea satului lor de ceva timp, incercand sa lucreze cu  ziua pe la sateni. Pesemne ca acestia petreceau acum in fata lui, dupa ce ii furasera oile in timp ce el dormea. Undeva in stanga focului se afla si butoiul cu vin din care acestia isi umpleau, la intervale mici de timp, carafele. Nu era un bidon, nici macar o damigeana, era un butoi.

Nici nu mai stia Ion de cat timp statea acolo intepenit, cu inima batandu-i sa-i sparga pieptul si privind la spectacolul din fata lui. Nu se mai gandea acum nici la mancare, nici la somn, nici la oi. Se gandea doar cum sa scape el cu viata de aici, pentru ca auzise din povestile celor batrani, ca astfel de talhari nu lasa martori in urma lor. Ii venise si ideea de a se urca intr-un copac, insa ar fi facut zgomot mult si nici nu stia daca l-ar mai fi tinut picioarele.

La un moment dat, copilul fu’ trezit de un urlet de jivina.  Adormise acolo langa copac, ghemuit si incarcat de griji. Urletul era de lup si el stia ca animalul e aproape, Continue reading Ion- finalul finalului