Sfârșit de 2016

A mai trecut un an.

365 de zile, unele prea frumoase, altele extrem de urâte. Aș fi renunțat la cele frumoase pentru ca cele urâte să nu se întâmple. Dap, cu mare bucurie. Să fi avut numai zile banale, dar alea urâte să nu fi existat. Dar nu stă în puterea noastră să facem asta, așa că eu mulțumesc pentru ce am, plâng după ce am pierdut și îmi dau seama că viața merge înainte.

Îmbătrânim.

Exact cum zice melodia ”încep să nu mai recunosc omul din oglindă”. Numai că pentru mine asta nu-i o problemă. N-am ținut niciodată cu dinții de tinerețe. Poate și pentru că am trăit-o, m-am bucurat de ea și acum sunt curioasă ce urmează. Mai mult mă supără chestiile care se întâmplă în jurul meu. Nedreptățile. Măgăriile. Nesimțirea. Ura. Aș putea trăi fericită fără ele.

Continue reading Sfârșit de 2016