Un weekend la Transilvania House

Transilvania House e o pensiune de 4 margarete din Breaza. A găsit-o Ioana săptămâna trecută când căuta în disperare un loc aproape de București unde să mergem în gașcă și în care să uităm de lume pentru un weekend. Și cum cerințele copiilor erau ca locul ales să aibă musai piscină (da, exact, suntem dependenți), a ales, dintre mai mule oferte, Transilvania House.

Trebuie să recunosc că am plecat de acasă cu ceva ideei despre ce ne așteaptă, comentariile de pe site-urile de travel nu erau deloc flatante pentru oamenii de acolo, dar totuși am ales să mergem. Am zis că suntem împreună și sigur ne vom simți bine indiferent de ce va fi la fața locului.

Am avut dreptate, ne-am simțit foarte bine, ne-am distrat, am mâncat, ne-am jucat și mai presus de toate ne-am bălăcit până la epuizare.

Continue reading Un weekend la Transilvania House

O sâmbătă ciudată

Incepută cu o liniște neobișnuită în casă. Oh wait, fetele sunt la țară, asta-i explicația.

In drum spre baie trec pe lângă camera fetelor și mă șochează ordinea desăvârșită. Intru la baie și după ce mă spăl, mă apuc s-o curăț de-a fir a păr și nu înțeleg de ce s-a strâns praf și șampoane împrăștiate dacă copilele au plecat de trei zile. În fine, duc gunoiul, spăl cada si chiuveta, aranjez cutia cu cosmetice și apoi spal pe jos. Ciudat. Altă dată dacă făceam asta înainte de micul dejun, eram întreruptă de cel puțin trei ori: mami, ieși că fac pipi; mami, dă-mi și mie peria și ieși puțin; mami, nu mi-ai văzut și mie bluza albastră? Astăzi nimic. Am terminat totul în 15 minute. Minune!

Mă schimb și cobor. Surâd când văd pe masa din living doar vaza cu flori și laptopul. De obicei erau aici cutii cu jocuri, foi, pixuri, caiete, cărți, ochelari 3D, tablete, carduri de memorie, o nebunie. E foarte bine acum, am de gând să le reamintesc fetelor că așa trebuie să arate masa din living, cel puțin la prima oră.

Îmi fac cafeaua și-mi tai o felie de cozonac pentru micul dejun. Mă uit în jur și îmi dau seama că nu trebuie să pregătesc nimic pentru copii la prima oră. Excelent! Ies pe terasă și mă gândesc la ce am azi de făcut: acte pentru contabilă (da, știu că-i târziu), baie de soare și bălăceală la piscină, termin o carte începută de două săptămâni 🙁 , văd două filme și după amiază poate plecăm pe undeva.

Continue reading O sâmbătă ciudată

Ieri aş fi vrut să fiu dădacă

Ieri eram cu maşina prin oraş, cu treabă. Multă treabă. Telefoanele sunau, clienţii cereau, furnizorii nu aveau, şoferii ceilalţi erau cel puţin la fel de grăbiţi ca mine.

La un stop prind un minut de relaxare şi mă uit spre intrarea în parcul de la Politehnică. Pe alee mergea liniştită o femeie cu un copilaş în cărucior şi cu o fetiţă un pic mai mare, cam de 4 ani,  de mânuţă. Aia mică avea în mână o galetuşă de plastic din care se vedea capul blond al unei păpuşi. Echipa asta frumoasă înainta fără altă grijă pe aleea parcului.

Măi, vă spun, aşa mi-aş fi dorit în clipa aia să n-am altă treabă decât să merg cu copiii în parc, încât am uitat pentru câteva clipe că fac cu plăcere munca pe care o prestez zilnic la job, că-i zi de lucru, că am o gramadă de probleme de rezolvat.

Continue reading Ieri aş fi vrut să fiu dădacă

Desenul

Odata acceptat faptul ca nu ai talent, iti poti vedea linistit de treaba. Nimic nu te mai tine incorsetat, nimeni nu-ti cere sa faci cine stie ce performanta. Iti poti da frau liber imaginatiei si poti desena. Ca un copil, ca un adult, nu mai conteaza acum.

Mie imi da o senzatie extraordinara de liber. Ma pot gandi la ce vreau eu in timp ce colorez pe foaia alba, fara o tinta precisa, fara sa vizualizez dinainte rezultatul.

Asta te face sa vrei sa vezi ce iese. Stai in fata foii albe si te intrebi, oarecum va arata desenul acesta?

Continue reading Desenul

Odihna n-a omorat pe nimeni

Dupa cateva saptamani pline, ba munca, ba pregatiri, ba Florii, ba pregatiri, iaca a venit si timpul pentru odihna. Si daca ieri tot am mai avut de facut una alta, dupa cum e obiceiul, astazi ne-am propus sa nu facem nimic. Doar sa ne odihnim, sa ascultam muzica, sa ne uitam la filme, sa jucam carti si sa facem ce-om mai vrea noi (in limitele stabilite de vreme 😀 ).

Sper ca ati avut si voi niste sarbatori linistite, pline de oua rosii, cozonaci, fripturi si drob. Si mai sper ca dupa toate astea, sunteti inca ok. Ati avut familia alaturi, sau macar niste prieteni dragi? Excelent!

Nici nu vreau sa ma gandesc ca maine o luam de la capat. Parca e prea brusc. Eu mai aveam nevoie de cel putin doua trei zile de lancezeala odihna.

Continue reading Odihna n-a omorat pe nimeni

Pe scurt….

  • Am fost aseara la un spectacol al trupei  Comedypunctshow, datorita unei invitatii primite de la Arhi; Spectacolul e comedie de cea mai buna calitate, glume adevarate pe care nu le-ati mai auzit sau vazut vreodata. Am ras de la inceput pana la sfarsit, cand ma durea burta si gura de atata hohoteala. 😀
  • N-am reusit sa termin cartea pe care mi-am propus sa o termin weekend-ul asta, dar au fost Floriile   si am o scuza in felul asta. 🙂
  • Motto-ul pentru sapatamana asta este “Cine nu are treaba sa vorbeasca mai incet.” Poate o sa am parte astfel de un pic de liniste. 😀
  • O sa scriu azi daca am timp, daca nu maine, despre o intamplare din viata noastra  a mea si a colgilor de serviciu) prin care am reusit sa mai adaugam ani, la viata unui om.

Cand plang…

Au fost vremuri in care, se spunea despre mine ca sunt o plangacioasa. Plangeam daca ma certam cu fratelo, plangeam de ciuda cand luam o nota proasta, pangeam ca nu am telefon fix acasa, plangeam cand nu primeam cadoul fix de ziua mea ( chiar daca il primeam cu o zi inainte 😀 ) , plangeam…. Cand ma opream, eram aproape impacata cu situatia, imi recapatam fortele, si ii bagam fratelui meu toate hainele din sifonier in cada plina cu apa, ma puneam pe invatat si notele proaste se indreptau, dadeam nr. de telefon al vecinei mele si ziceam ca e al meu, si cu timpul, cadoul s-a obisnuit sa vina fix de ziua mea 🙂

Nu mai sunt o plangacioasa, dar mai plang si acum cateodata. Asta imi aduce aminte ca sunt om, ca imi pasa, si ca desi  se spune ca rasul face bine la sanatate, cateodata e bine sa lasi lacrimile sa-ti curga….