Unu pentru mine, desigur.
O să spuneți că n-am timp de scris, dar am timp de jocuri si asta pentru ca-mi place joaca și-mi va plăcea mereu. Irealia a născocit un joc, un joc ce începe joi și se termină miercuri, cu reguli puține și prietenoase, pe care le puteți și voi citi aici. Esența e ca cei ce doresc, să scrie un text scurt în jurul unui cuvânt dat. Cuvântul de azi este cireșe. Să vedem ce sunt în stare să scriu, ținând cont că la momentul acesta n-am nicio idee despre ce va ieși din tastele mele, dar știu sigur că va fi o poveste:
- Punga de plastic mică era burdușită cu cireșe. Le cumpărase de la colț și avea de gând să le împartă cu colegii pe care nu-i mai văzuse de-o vreme. Ajunsă la locul întâlnirii, a salutat, a mers și a spălat fructele roșii pline de mierea verii și le-a așezat în mijlocul mesei la îndemâna tuturor. S-a așezat între ei, i-a poftit să guste și a dat chiar ea startul, mâncând cu poftă și adunând sâmburii într-o batistă, de parcă nu i-ar fi vrut risipiți. În scurtă vreme vasul era gol. Mâncase tot. Aflați în toiul discuțiilor ceilalți n-au apucat să guste. Niciunul. De parcă fata i-a hipnotizat spunându-le: sunt ale mele, vi le-am adus vouă, dar trebuie să le mănânc eu, vă rog să nu vă atingeți de ele. Și nu s-au atins. La sfârșit cineva a mers să cumpere niște cireșe.
Continue reading Gand din cuvant (I)