Sau de la tiramisu la Saroo.
Ieri dimineață am executat rapid un tiramisu. Aveam tot ce-mi trebuie în frigider/camara și-l fac mereu după rețeta lui Adi Hădean. E super-gustos și extrem ușor de făcut, practic e prăjitura puturosului.
Apoi am plecat la sală, unde era un haos de nedescris, ceva concurs de înot și toată lumea era la bazin. Dar asta însemna că sala de fitness a fost goală, deci ne-am făcut de cap toți 4:
Aş putea trăi liniştită 100 de ani într-un loc care să aibă vremea tot timpul anului, exact cum a fost ieri în Bucureşti. Deocamdată însă ne bucurăm de maxim zece zile din astea într-un an, aşa că ar fi indicat să mă bucur cât pot de astea. Zis şi făcut. Ieri dimineaţă am plecat cu copii, căţel şi purcel la sărbătoarea recoltei sau zilele toamnei sau cum s-o fi chemat evenimentul ce a avut loc zilele astea în parcul Naţional. Ne-am întâlnit aici cu încă doua familii de prieteni şi în timp ce copiii se jucau supravegheaţi de taţi , mamele au căscat gura pe la tarabe, care fie vorba între noi, erau pline cu bunătăţi de toamnă, de la magiun de prune şi zacuscă de ghebe, până la plăcinte maramureşene gătite la faţa locului. Vă spun, o nebunie.
După ce ne-am facut plinul aici, am plecat mai departe să aprofundăm cumva tradiţiile astea, către muzeul satului, unde ne-am chinuit un pic să găsim loc de parcare, pentru că era acolo toată lumea luminată.
Pentru cei care nu ştiu, intrarea la muzeul satului este 6 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru elevi şi studenti. Mi se pare un preţ corect, pe care merita să-l plătesti ca să-ţi petreci câtevaore între casele ţărăneşti, să asişti la ceva spectacole populare, să vezi de aproape ii româneşti adevărate, de care eu sunt îndrăgostită.
La propriu.
Am cam la 5 metri distanta doi copaci. Un mar pitic care anul trecut a facut 6 mere, dar de subtire ce era nu le-a putut tine si un par care infloreste in fiecare an dar niciodata nu da rod. Intre cei doi copaci e o pajiste de verdeata formata din crini inca neinfloriti, tulpine de foste lalele mov si un trandafir salbatic alb.
In fata lor, in trei ghivece mari sunt plantate capsuni din cele uriase, deocamdata pitice, inflorite si firave. Daca o da Dumnezeu si s-or face capsuni din astea ar fi mare minune.
In stanga langa casa e rezemat gratarul si imediat langa el e bicicleta lu’ Sorin, un montain bike isuficient muncit.
Recunosc nu sunt un om bisericos. Mai intru din cand in cand sa aprind o lumanare, merg de regula la deniile de Paste si la Inviere, la nunti, botezuri, inmormantari, da’ cam atat.
De cateva luni Sonia ma roaga sa mergem duminica dimineata la slujba. Am cotit-o cat am putut, da’ sambata seara n-am mai scapat si i-am promis ca mergem a doua zi. Dimineata copilul m-a trezit la 7.00 “hai mami!”. Nu va spun cat imi era de somn si cu as fi dormit inca vreo doua ore, cel putin. I-am spus sa se mai culce putin ca-i prea devreme si ca o trezesc eu, sa stea fara grija si am adormit din nou.
La 8.30 m-a trezit tot ea aproape plangand, ca sa ma trezesc odata, ca ea pierde slujba. N-am mai avut nici o scapare si in 30 de minute ieseam pe usa, eu si copilul (n-a mai vrut nimeni sa mearga).