Fetelor, duminica avem skirtbike

Adică ne îmbrăcăm cu toatele frumos (rochiile si fustele vor fi vedete), ne luăm bicicletele și pornim ca în fiecare an să cucerim orașul. Cum când? Duminică, 2 iunie, imediat după ziua copilului. La ce oră? L a 15,30. E, dacă mă întrebați și unde ne întâlnim, deja înseamnă că v-ați hotărât și ne vedem acolo.

Spre norocul meu anul acesta adunarea biciclistelor cochete se dă în parcul IOR și asta înseamnă că ajung acolo numaidecât, fără să mi se strice freza sau să-mi rup vreun toc. Unde mai pui că am de gând să-mi iau și mândrele cu mine, ele încă de acum doi ani mă bat la cap să le iau, de data asta pentru că-s deja domnișoare , vor pedala alături de toate fetele din București iubitoare ale mersului liber pe două roți.

Dacă vreți să veniți, nu trebuie să vă înscrieți nicăieri, ci doar să fiți acolo duminică și să vă bucurați de eveniment. Veți avea surprize, asta e clar, dar pentru toate trebuie mai întâi să vă urniți. Apoi veți povesti tuturor (asta o spun din experiență) cât de fain a fost și cât de multe fete frumoase ați văzut.

Continue reading Fetelor, duminica avem skirtbike

I was born to win

De vreo șase luni ne chinuim să luăm pentru curte un coș de baschet.  Nu-i loc prea mult la noi, dar vrem să-l montăm pe unul din pereții exteriori ai casei și să încercam să ținem scorul învățându-i pe copii să arunce la coș. Se pare că în sfârșit am găsit ceva rezonabil și zilele astea vom da startul competițiilor de baschet la un singur coș (un fel de miuță) din curtea noastră. Abia aștept sa facem si noi ceva mai multă mișcare, poate nu tocmai într-o atmosferă ca asta, dar oricum…

La orele de sport de la școala fetelor, copiii joacă baschet uneori. Atunci, doi dintre cei mai buni copii din clasă la sportul ăsta ies în față și își aleg pe rând colegii, formând încet -încet două echipe. Pentru că fetele noastre n-au jucat niciodată până acum baschet și pentru că probabil n-au nici putenice inclinații native către sportul ăsta (deși ele își doresc să fie mai bune, să nimerească coșul ala, etc. ),  sunt alese invariabil ultimele să facă parte din echipele despre care vorbeam.

Ei bine, îmi place să cred că după o lună de antrenamente zilnice acasă (ah, să nu uit să-i spun soțului ca numai coșul nu e de ajuns, ne trebuie si minge 😀 ) performanțele lor se vor îmbunătății simțitor și nu vor mai fi cea mai slaba verigă din echipă.

Continue reading I was born to win

Cu copiii la meci

Mie îmi place sportul și aș vrea mult de tot ca și copiii mei să-l îndrăgească, cel puțin la fel de mult. În copilărie am și încercat să practic câteva,  iar baschetul a fost cel pe care l-am îndrăgit în mod deosebit.

Am vrut de multe ori să-mi duc fetele într-o sala de sport, să vadă pe viu o competiție, că la televizor nu-i tot una. Ieri am aflat pe twitter de la nebuloasa ca joaca BC Timisoara cu Steaua,  returul meciului din Cupa Romaniei la baschet masculin. În tur scorul fusese 82-75 pentru Steaua, iar deținătoarea Cupei în sezonul trecut e  Elba, aka BC Timișoara.

Deși aveam un program criminal, ne-am strecurat printre dentist, școală, lecții și am reușit să ajungem la meci. E drept, un pic mai tarziu, dar suficient de devreme cât sa vedem spectacolul, atat cel de pe teren si cel din tribune.

Continue reading Cu copiii la meci