Nu știu alții cum sunt, dar în copilăria mea exista sintagma asta, iar eu înțelegeam că-i adevarată în sensul propriu al cuvintelor. Ei bine, azi nu mai e valabilă nicicum.
Saptămâna asta am exersat mersul cu tramvaiul și mi-am amintit mirosul pur si nealterat al jegului. Oribil, atât de oribil, încât acum când scriu, îmi vine să vărs. Mai oameni buni, se vede treaba că în ziua de azi fabricile de săpun s-au închis. În tramvai cu cât ești îmbrăcat mai prost, cu atât puți mai tare. Eu nu înțeleg cum vine asta.
Omul sarac, care nu mai are nimic, care mai e și pe la jumătatea vieții, adică cu educația oarecum încheiată, atunci când nu mai are încotro s-o apuce, ar trebui să aibă cel puțin o direcție singură, să-și păstreze puterea de a fi curat. Ai noștri nu o folosesc. Vin și pleacă, mănâncă , beau, vorbesc, râd, plâng…probabil că fac toate astea, dar nu se spală.