Constatarea amiabila de accident

Era o zi insorita de iarna. Zapada trecuse si odata cu ea si drumurile alunecoase erau de mult apuse/uitate. Oamenii pe  strazi pareau pierduti in griji dar pentru mine ziua incepuse promitator. Sa zicem ca era ieri. 😀

Trebuia  sa ajung la Unirii sa dau comanda de un tricou cu mesaj pentru unul din colegi. Mancasem deja bomboanele si era frumos sa-l rasplatim cu ceva concret.

Conduceam minunea mea de spark cu mare voiosie, aş spune chiar “fluierând”. La un moment dat, vad ca vrea sa iasa de pe o straduta, de undeva din spatele unor blocuri, o dubita peugeot. Omul de la volan a oprit sa se asigure. Eu trec. Nu de tot. Apuc sa trec doar cu botul masinii ca de restul s-a agatat dubita. Si mi-a zgariat toata partea dreapta. Usor, dar zgariata si pe alocuri indoita. Tot usor. 😀

Opresc. Cobor. Ma uit la masina. Nenea din peugeot face la fel. Nu zic nimic, sincer nici nu stiam ce sa zic. Ma gandeam doar ca nu mai ajung sa fac comanda de tricou. 😀 Mai tarziu mi-a trecut prin cap ca trebuie sa mergem la politie si ziua e compromisa.

constatare amiabila de accidentSi acum vine partea frumoasa. N-am fost la nicio politie. 🙂

M-am intors impreuna cu soferul celeilalte masini la firma unde lucrez (nu apucasem sa merg voios mai mult de un km), am completat impreuna un formular ca cel din imaginea alturata (un coleg destept avea la firma un exemplar).

A durat totul 10 minute.

Evident ca urmeaza sa mergem la asigurari, dar asta-i alta poveste care oricum ar fi urmat si daca mergeam la politie.

Tricoul e deja la colegul sarbatorit, eu am reusit sa rezolv marea majoritate a sarcinilor propuse pentru ieri si toata lumea a fost multumita.

Nu stiu voi, dar eu sunt super incantata de chestia asta cu constatarea amiabila. Cand voi ajunge la asigurari voi lua cateva formulare din astea si le voi tine in masina. Ca nu se stie niciodata de unde vine necazul.

Hai sa aveti parte de vesti bune, ca pe alea proaste le-am aflat eu pe toate, azi. N-au legatura cu accidentul de ieri. 🙁

Sursa foto

(Visited 293 times, 1 visits today)
Dojo

Acum o luna italianul de vecinu-miu a intrat cu fundul lui ala mare de Cayenne in dreapta dojomobilului. Iti dai seama incantare. masina noua de un an jumate, troznita de chiorul asta.

A venit peste 3 ore un argat de al lui si am mers la asigurari. In juma’ de ora am completat balariile alea de hartii, a pozat masina un nenea de acolo si am plecat. Ma asteptam sa se duca pe suflet toata ziua. N-a fo’ cazul.

Am dus-o la reprezentanta la service. Mi-au spus oamenii ca va dura cam 6 zile reparatia (era atinsi si oglinda si lovitura era mai tare decat am crezut). Au purtat ei discutiile cu Generali si in 6 zile masina mea era ca noua. Au schimbat si un far chiar (dupa ce mi-au cerut parerea). M-au sunat de 3 ori zilele in cauza sa ma tina la curent cu mersul lucrurilor si sa se scuze ca nu pot gata mai repede.

Am fost absolut surprinsa. E misto constatarea asta, de acord 🙂

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.