Debutul său artistic a fost declanşat de un pariu cu Tudor Vianu. Plecaţi într-o excursie la Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu că va scrie un caiet de poezii, argumentând că spiritul artistic se află în fiecare. Din acest “pariu”, Dan Barbilian îşi descoperă talentul şi iubirea faţă de poezie. El spunea că poezia şi geometria sunt complementare în viaţa sa : acolo unde geometria devine rigidă, poezia îi oferă orizont spre cunoaştere şi imaginaţie.
Sub tristele-i arcade mult timp am ratacit
De noi rasfringeri dornic, dar nicio oglindire,
In stinsele cristale ce-ascunzi, nu mi-a vorbit.
Am parasit in urma grandoarea ta polara
Si-am mers, si-am mers spre caldul pamint de miazazi,
Si sub un pilc de arbori stufosi, in fapt de seara,
Cararea mea, surprinsa de umbra, se opri.
Sub acel pilc de arbori salbateci, in amurg,
mi-ai aparut – sub chipuri necunoscute mie,
Cum nu erai acolo, in frigurosul burg,
Tu, muzica a formei in zbor, Euritmie!
Sub infloritii arbori, sub ochiul meu uimit,
Te-ai resorbit in sunet, in linie, culoare,
Te-ai revarsat in lucruri, cum in eternul mit
Se revarsa divinul in luturi pieritoare.
O, cum intregul suflet, al meu, ar fi voit
Cu cercul undei tale prelungi sa se dilate,
Sa spintece vazduhul si – larg si inmiit –
Sa simta ca vibraza in lumi nenumarate…
Si-n acel fapt de seara, uitindu-ma spre Nord,
In ceasul cind penumbra la orizont descreste
Iar seara intirzie un somnolent acord,
Mi s-a parut ca domul de ghiata se topeste.
Asa e…Ion Barbu este exceptia care confirma regula.
@Nicu- crezi ca asta-i singura excepte din lumea literara?
@ Nina
Sunt convins ca nu, dar nici prea multe nu cred ca sunt
@Nicu- 🙂
Prin clasa a XI-a ma tot intrebam disperata ca oare de ce nu s-a facut doar poet si atat…???!!!:D
@ana- tu n-ai suferit matematica, asa-i? 😀
Pai Nina,matematica asta mi-a placut pe bucati…nici nu stiu sa explic asta…geometria in spatiu mi-a fost de suflet…insa restul matematicii indesata cu de-a sila pe la meditatii si explicata numai pentru capetele genii prin scoala….mi-a iesit de la suflet….parole!:D
@ana- si mie mi-a placut geometria mai mult si plana si in spatiu. Da’ eu am fost prietena si cu algebra, e adevarat ca nu la nivel de geniu, da’ p-acolo. 🙂