Tag: vointa

Săptămâna 6

Ziua 43, 65,1 kg

Nu puteam încheia săptămâna fără să mă mai fac un pic de râs, după cum vedeți, nu am reușit să mișc deloc cântarul față de săptămâna trecută. Adevărul este că nici nu mă prea așteptam să se miște, ba chiar mă mir că n-a crescut, dacă e să iau în calcul abuzurile de săptămâna asta:

  • am mâncat în două seri și destul de târziu, pizza. 🙁
  • n-am băut suficientă apă.
  • n-am băut suficiente ceaiuri.
  • am sărit peste gustări.
  • n-am făcut aproape deloc bicicletă.
  • aseară am băut două căni de vin fiert.
Ca să nu ziceți că am luat-o razna total, am de spus și câteva lucruri în apărarea mea:

Continue reading Săptămâna 6

Săptămâna 5

Ziua 36, 65,1 kg

După ce săptămâna trecută mă bucuram că am trecut sub 65 kg (aveam atunci 64,9), inevitabilul s-a produs săptămâna asta și azi dimineață mai aveam un pic și spărgeam cântarul (e unul din cele de sticlă). M-am cântărit de trei ori, ba mi-am dat și ceasul jos de la mână, poate-poate. N-a fost să fie, trebuie să recunosc, săptămâna asta m-am îngrășat.

Bineînțeles că îmi merit soarta cu prisosință, mai ales că aseară și marți n-am mai făcut cele 15 minute de bicicletă seara, iar în afară de asta am avut și vreo două seri cu mâncat mai mult decât se cuvenea. Și-am băut și vin fiert. 😀

Numai că îngrășarea asta mă face să mă ambiționez și mai mult. Stai așa că nu mă face el pe mine, cântarul zic. Îi vin eu de hac, mai ales că de azi am un program de băut ceaiuri ceva de speriat. Dacă până acum le-am cam ocolit, de acum înainte beau cel puțin trei căni de ceai zilnic, din care una musai e ceai verde. Și mălas și de carnea de porc, care porc tocmai s-a terminat și sper ca mama să treacă la gătitul din pui.

Continue reading Săptămâna 5

Săptămâna 4

Ziua 29, 64,9 Kg

Au fost cele mai greu de dat jos 700g din viața mea de până acum. Adică m-am luptat cu ele două săptămâni și parcă nu se dădeau duse. Dar vă spun eu, până aici a fost mai greu și va mai fi odată la trecerea către 59… ohoho ce de lucru mai am până atunci.

Pentru că a trecut aproape o lună, la ziua 30 pun și-o poză, deși mi-e teamă că cele 2,7kg scăzute într-o lună nu se vor prea vedea, zic să fac un bilant al obiceiurilor fără de care nu voi mai putea trăi:

-micul dejun e sfânt. Luat întotdeauna până în ora 8, consta în cafea și două felii de pâine crocantă cu suncă de Praga, sau orice altceva care să-mi țină de cald și foame. 😀

Continue reading Săptămâna 4

Săptămâna 2

Ziua 15, 65.6 kg

Urmând principiul cu țara piere și baba se piaptănă, continuăm azi seria articolelor despre dispariția celor 10kg de pe corpul meu (dă Doamne să fie din zona șoldurilor toate) și observăm, nu fără a ne mira, cum cântarul buclucaș nu știe altceva decât 1kg/săptămână ceea ce mie îmi convine de minune, deocamdată.

Partea proastă este însă că ieri, adică joi, a fost una dintre zilele mele negre, o zi începută din noapte cu dureri mari de de tot de cap și o moleșeală vecină cu leșinul în restul corpului, cu senzații de vomă și crampe în stomac, care au durat cu toatele, nici mai mult nici mai puțin decât vreo 12 ore. Evident că în timpul ăsta am uitat cu totul de exerciții, mese și de gustări, abia ieri după amiază am reușit să mînanc ceva care să-mi și rămână în stomac și am continuat așa cu mici înghițituri până spre miezul nopții, așa că ieri a fost o zi pierdută.

Nu vă grăbiți să trageți concluzii, nu mi-a fost rău de la felul în care mă alimentez (din contră ar fi trebuit să-mi fie bine, acum mănânc de 5 ori/zi și nu mai mănânc aproape deloc grăsimi). Știu sigur asta pentru că nu am fost singura din casă cu simptomele descrise mai sus, soțul meu mi-a fost coleg de suferință, la fel de lovit ca mine, iar fetele au avut și ele de simptomele, dar într-o măsură infinit mai mică, cu ceva dureri de burtă și de cap. Ne gândim că ne-am simțit așa de la niște mere sau de la niște alune (pe care Sorin era hotărât ieri să le ducă la analize), astea fiind singurele alimente mâncate de toți 4. În rest cei mai bătrâni din familie n-au avut nimic, deci mâncarea gătită sau emisiile de gaze (ne-am gândit inițial că or fi de vină gazele de la centrală) au ieșit pânăla urmă din discuție.

Continue reading Săptămâna 2

Săptămâna 1

Am început acum o săptămână.

Ziua 8, 66.6 kg

Mda, și eu aș fi vrut săfie mai puțin, dar atât arăta cântarul dimineață și trebuie să vă spun că eu sunt mulțumită deși mă așteptam la o diferență de cel puțin 1,5 kg față de săptămâna trecută. Nu-i nimic, bine că am scăpat de primul kg.  Am auzit însă că la început slăbești mai ușor și apoi kilogramele se pierd din ce în ce mai greu. Oricum, vom vedea.

Săptămâna care tocmai s-a încheiat am respectat întocmai programul de exerciții, am avut și ceva febră la muschi la început, dar încep să fiu din ce în ce mai prietenă cu bicicleta. Dacă la început reușeam să fac în 15 minute -5km, azi dimineață am facut 8 km în 15 minute și deocamdată e bine așa.

Continue reading Săptămâna 1

Prima zi

Ziua 1, 67.6 kg

Ca o femeie fără prea multă voință ce constat că sunt, n-am fost în stare să iau decizia asta înainte de sărbători așa că o voi face azi: încep cura de slăbire, ce nu va fi o cură în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o revenire la un stil de viață cât mai sănătos, cu luat mic dejun dimineața (nu-i glumă, daca renunți la masa de dimineață așa cum am făcut eu de-o vreme, vei avea tendința de a mânca mai mult la prânz și seara, chiar și seara târziu, ceea ce nu poate fi decât rău), cu 15 minute de bicicletă dimineața și 15 minute seara, cu renunțatul la dulciuri și alte tentații culinare, etc.

Pentru că nu pot face asta de capul meu, pentru că nu mă țin de reguli, știți voi, am de gând să mă cântăresc din 7 în 7 zile, și să vă raportez vouă aici (bine, chiar dacă nu vede  nimeni și, mai mult, chiar dacă asta nu interesează pe nimeni, numai gândul că cineva ar putea să mă tragă de mânecă și să-mi spună și să-mi bată obrazul că nu mă țin de treabă), mă va face probabil ca, de rușine, să mă țin de cuvânt și să încerc să scot ceva rezultate din treaba asta.

Poate că la un moment dat îmi va trebui și un program de exerciții pentru care să merg la sală, numai că deocamdată n-am nici timp, nici bani de sală.

Continue reading Prima zi

Cum m-am lăsat de fumat

Mda… Cei care mă cunosc vor spune că n-am fumat niciodată așa că nu trebuie să-mi fi fost prea greu. Au dreptate. N-am fumat. Adică n-am băgat țigara în gură, dar asta nu înseamnă că n-am tras tare alături de toți prietenii mei fumători. Și de soț. Care s-a lasat. Săptămâna trecută. O singura zi.

Am aflat în ultima vreme că mulți fumători au renunțat la iubite țigări și nu le-a fost greu deloc. N-am auzit pe nici unul să se plângă că i-a fost greu, că i-a venit să se urce pe pereți sau mai știu eu ce. Toți fără excepție au spus: m-am hotărât să nu mai fumez și n-am mai fumat. Ca în reclama aia care mie îmi place maxim, cu:

“Joc reîncarci și câștigi.”

Continue reading Cum m-am lăsat de fumat

Cel mai batran blogger din Romania

Revista Capital scrie azi despre cel mai batran blogger din Romania. Este vorba de domnul Sterian Pompiliu care scrie un blog pentru varsta a patra.

Am citit cu atentie articolul din Capital si apoi am castigat o ora din viata citind istoriile de pe blogul celui mai batran blogger din Romania. E istoria unei vieti si a  incercarilor sale acutuale, de a scoate batranetea din tipare.

Omul locuieste la azil, isi scrie textele pe hartie si abia apoi le introduce in computer. Ii tremura mana pe mouse dar nu se lasa. Inceraca sa-i antreneze pe ceilalti batrani in diverse activitati pentru a uita o vreme de batranete, pat si televizor.

Continue reading Cel mai batran blogger din Romania

Astept…

femeiaI-a spus de multe ori ca o lasa, dar  nu indrazneste sa faca inca pasul decisiv. Il mai tin multe langa ea, sau cel putin asa ii place lui sa creada. Adevarul este intre: nu au cum sa se desparat acum si nu gaseste un motiv serios ca sa o lase.

Nu are cum sa o lase pentru ca este cu ea de 25 de ani. Ce-ar  spune lumea, daca el ar fi parasit-o pur si simplu intr-o zi? A, lui nu-i pasa de lume deci asta cu gura lumii n-ar trebui luata in calcul. Apropierea ei nu-i face bine. Oamenii din jurul lui nu o pot suferi. Mama lui ii spune proape  zilnic sa o lase. Femeia nu s-a obisnuit cu ea nici dupa atata amar de vreme.

O singura data isi facuse bagajul si isi luase chiar si o inlocuitoare pentru ea. Isi pregatise si un loc unde sa stea fara ea in primele zile de dupa despartire si apoi va vedea ce-i de facut in continuare. Viata  ar trebui sa fie mai frumoasa fara ea, asa ii spusese lui lumea. Ah, iar lumea. Macar daca ar fi sigur ca hotararea asta e doar a lui si nu-i influentata de lume.  Nu, nu era hotararea lui. Si n-a mai avut atunci puterea s-o lase. Si-a desfacut bagajul, a gonit inlocuitoarea si-a ramas impreuna cu ea, vechea lui iubita. Motivul parasirii ei  n-a fost destul de convingator.

Continue reading Astept…