Frustrarea

Ma simt frustrata la propriu, de faptul ca in Bucuresti zapada nu rezista. Ma uit la TV si vad ca sudul si sud estul tarii e acoperit de zapada. Ma uit pe geam. La noi nu numai ca-i uscat pe jos in curte, dar nici macar o urma de nor pe cer nu localizez. Eu vreau sa ninga. Si ce daca am niste cauciucuri fara aderenta la masina de serviciu, cu care umblu toata ziua prin oras?! Eu vreau sa ninga. Mi se pare ca iarna fara zapada, e ca piscina fara apa. 😀 

Cred ca deasupra Bucurestiului, poluarea e asa de mare, incat s-a format o pasla, care nu lasa nisoarea sa treaca si o redirectioneaza in zonele din jurul nostru, mai putin poluate. Da’ vedeti voi ca ploaia trece prin pasla, trec si cativa fulgi de zapada, dar nu trece ninsoarea.  

 Ultima zapada adevarata de care imi amintesc eu in Bucuresti, a fost acum cativa ani, cand am iesit la dat zapada pe strada cu mic cu mare. Erau si babe, care abia se tarau pe ele si care daca ar fi cazut si-ar fi rupt cu siguranta ceva, dar erau asa entuziasmate de zapada incat ne-au refuzat cand am vrut sa le ajutam ” lasa maica, dam si noi cat putem, mai luam si noi aer” Am facut la sfarsit un om mare de zapada, cu cratita, morcov, carbuni si matura si a fost o distractie pe cinste.

Continue reading Frustrarea

Partie de schi in Bucuresti II

Am fost azi in sfarsit  la celebra partie de schi din parcul Tineretului, mai exact undeva in spatele Palatului Copiilor. Ca la orice partie de schi ne-am dus echipati ( am luat sania cu noi 😀 ). Partia de schi e foarte buna din punctul de vedere al copiilor care vor sa se dea cu saniuta si sunt mai mici de 8 ani.

Dar le luam pe rand. Lungimea si inclinatia sunt ok pentru o  partie de schi pentru incepartori, insa in afara de un  copil cu schiuri si doi baieti care incercau sa se dea cu placa, partia era plina de saniute si saci de plastic 😀  .

Aglomeratia nu era prea mare, desi azi a fost prima zi cu zapada pe partie si organizatorii au lasat intrarea la liber ( de fapt n-am vazut nici o intrare deci s-ar putea ca mereu sa fie liber 🙂 ) . Pana aici toate bune, numai ca, la Bucuresti ca nicaieri. Am mai fost si eu pe partii si de schi si sanius si regula era ca cei care se dau sa mearga pe centrul partiei ( cat se poate) si cei care urca, sau, stau de vorba sa o faca pe marginea partiei. Ei bine aici nu. Erau grupuri, grupuri de oameni care stateau de vorba, fumau o tigara sau beau un vin fiert in mijlocul partiei. Unii mai sus, altii un pic mai jos, altii si mai jos. Si de parca asta nu era destul, cei care urcau cu saniile dupa ei sau cu pungile, dupa caz, urcau tot prin centru :D. Deci cu greu ne-am facut loc cu sania pe zapada.

Continue reading Partie de schi in Bucuresti II