Posts Tagged ‘salarii’
A trecut un an
Noi
Acum un an lăsam deoparte fără regrete statutul de angajat şi mă aruncam cu inima deschisă şi capul înainte în ceea ce eu numesc: “munca la firma mea”. Mulţi ar spune că l-am prins pe Dumnezeu de picior, eu vă spun să vă mai temperați că nu-i chiar așa. Să fii propriul tău șef e frumos, dar nu-i deloc ușor:
- Dacă acum un an mă trezeam la 7 ca sa pot ajunge la 8,30 la un birou aflat la jumătate de oră cu mașina de casa mea, acum mă trezesc la 5,30 ca sa ajung la 8 la un birou care se afla vis-a vis-de casă.
- În anul care tocmai s-a încheiat mi-au lipsit colegii de la vechiul loc de muncă foarte tare. Să lucrezi aproape toată ziua de una singură în birou, nu-i tocmai antrenant.
- Dacă vreau să-mi programez un concediu pentru sfârșitul de an, de exemplu, îmi este foarte greu, pentru că nu știu ce comenzi vor fi atunci și din experiența anterioară pot spune că exact în perioada aceea, sunt foarte multe. Că vor fi și toate foarte urgente, cred că nu mai trebuie să menționez. Iar clienții, dacă nu-i mulțumești atunci când au nevoie, apoi degeaba o mai faci.
- Nu credeam că voi spune asta vreodată dar să îți poți stabili singur ora de plecare de la birou e un lucru rău, mai ales dacă muncești pentru tine. Treburile nu se termină niciodată și am uneori zile în care intru în atelier/birou la opt dimineața și plec de acolo la zece seara. De zeci de ori mi-am propus să nu se mai întâmple asta, dar până acum nu prea mi-a ieșit.
- Știți zilele de salariu de la serviciu, când toată lumea lucra mai cu spor, pentru că vorba aia “azi lucrăm pe bani”? Ei bine zilele astea, așteptate de angajați cu sufletul la gură, sunt și pentru mine foarte importante, pentru că trebuie neapărat ca atunci banii de salarii să fie în cont. Numai eu știu cum jonglez cu comenzile pentru a reuși ca la data cu pricina toată lumea să-și încaseze banii meritați. Pentru că termenele de plată sunt uneori extrem de lungi și nu toți clienții sunt paroliști.
Copiii și salariul
Aug
Săptămâna trecuta copilul Sonia (12 ani neîmpliniți ) ne-a ajutat în atelier la lucru, în timp ce sora ei, Iulia, s-a jucat, a citit sau s-a uitat la televizor, exact ca un copil normal.
Copilul Sonia avea însa un scop, acela de a lua la sfârșitul săptămânii salariu. Dacă se poate în plic. A făcut treabă cu mult spor, m-a ajutat chiar și în birou la acte, nu numai la curățat ațele de pe șepci și tricouri. S-a supărat de vreo două ori și a vrut să-și dea demisia, a negociat salariul la sânge și s-a lasat greu convinsă că încă nu i se cuvine un venit egal cu cel al lucrătoarelor cu vechime din atelier, i-au ieșit super vreo două chestii și a îndrăznit să ceară mărire de salariu, în condițiile în care tati îi tot repeta că ea e încă în perioada de probă, după care, într-un final, pe joi, s-a căzut la pace și a fost de acord că are de primit 20 lei pentru munca depusă în timpul săptămânii.
Vineri, în ziua de salariu, mi-a spus că ea visase că-i încurcasem plicul cu bani cu una din fetele din atelier și luase de fapt un plic gros, lucru care s-a întamplat exact invers, adică copilul n-a mai luat deloc salariu odată cu restul fetelor, deoarece a fost nevoie să facem urgent ITP-ul la mașină (expirat de prin mai și observat abia vineri) iar bănuții ei au fost folosiți drept stimulent pentru nenea de la service.
Oh, ce mai geamăt, ce mai zbucium, cum s-a jelit ea că a muncit degeaba, că noi suntem niște hoți, că-și dă demisia sau… e de acord să întârziem cu plata câteva zile, dacă pentru fiecare zi de întârziere îi adăugăm câte 5 lei la suma restanță. Noroc că avem un bancomat la colțul străzii și i-am putut achita copilului salariu la timp până la urmă, ca să nu intrăm în cine știe ce datorii.
A fost prea târziu, Sonia tot și-a dat demisia, pentru că nu a primit banii în plic. 
Tags: copii, munca, negocieri, salarii, stimulente
Un schimb echitabil
Iun
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu de ceva vreme sunt şi-n căruţă şi-n teleguţă. Adică şi angajat şi angajator, în acelaşi timp, la două firme diferite.
Cazul I
Ce măsuri a luat firma la care lucrez vis-a-vis de mine în ultimele 6 luni:
- mi s-a mărit planul de vânzari;
- mi-a scazut salariul fix;
- a micşorat pauza de masă şi implicit ziua de lucru cu 30 de minute.
Ce am făcut eu ca angajat in ultimele 6 luni:
- am vândut la fel ca înainte
- am luat mult mai puţini bani
Cncluzia- Angajat nemulţumit. Patron mulţumit. Am încercat să înteleg că-i criză şi că nu-i de unde, dar în condiţiile în care eu vând la fel, mi-e foarte greu să mă resemnez. Salariul a scăzut cu mai mult de 25%.
Cazul II
Ce măsuri a luat firma mea vis-a-vis de angajaţi, în ultimele 6 luni:
- a mai angajat un om;
- a mărit cu 1 oră ziua de lucru (programul e acum de la 8-17 cu pauza de masa de 1 ora)
- a mărit salariile angajatilor cu 25%
Concluzie – angajaţi mulţumiţi. Patron parţial mulţumit. Am observat că oamenii, oricât de mult i-ai stimula, daca nu le dai normă sau nu stai ca poliţistul lângă ei, trag mâţa de coadă.
Acum că am lămurit asta, aş vrea să atrag atenţia tuturor, atât angajaţi cât şi angajatori, că nu-i de glumă. Dacă vrem performanţă, dacă vrem ca lucrurile să meargă pe un drum bun şi România să devină o ţară normală, noi toţi trebuie sa punem umărul. Adică, să muncim. Iar munca noastră să fie răsplătită. Corect.
Tot ce trebuie să facem e să nu ne batem joc unii de alţii. Să ne respectam. E aşa de greu să înţelegem că fiecare are de câştigat ceva din treaba asta cu munca?
Sintagma “noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc“ ar fi cazul s-o scoatem din uz. Urgent.
Parerea mea este, că trebuie vorbit clar cu angajatul şi explicată orice măsură se ia în legatură cu el. Îi scazi salariul, îi explici de se întâmplă asta. Îi creşti salariul îi explici de ce se întamplă asta. Şi dacă ai dreptate, omul va înţelege.
Sau îşi va vedea de drum, care drum s-ar putea să fie destul de îngust dacă nu ne trezim măcar acum, în al doisprezecelea ceas.
Tags: angajati, angajatori, oameni, salarii, tara
Criza si noi
Mai
Criza este printre noi si umbla libera. Majoritatea stam zilnic si ne minunam ce decizii iau guvernantii nostri pentru a proteja economia. Luam cunostinta de ele si atat. Nu ne gandim asa departe incat sa concepem, ca ne va afecta pe noi personal. Vezi Doamne, afecteaza tara. Pai da, dar tara e formata din cine?
Afla acum, ca-i formata din mine si din tine, din noi toti. Pe unii ii va afecta mai mult, pe unii mai putin si poate, pe unii deloc.
La noi azi s-au semnat actele aditionale de micsorare de salarii.
