Oameni și oameni

Îmi plac oamenii care se țin de cuvânt. Dacă mă gândesc bine, am un fel de stimă și față de cei ce din varii motive nu-și pot respecta cuvântul dat, dar te anunță că nu s-a putut, îți spun ceva, o minciună poate, dar ceva ce îți dă ție impresia că îi pasă de tine și că nu vorbești singur. Atunci când tu ți-ai respectat partea ta de angajament, te aștepți ca și celălalt să se comporte corect. Păcat că sunt din ce în ce mai puțini cei care se obosesc să facă asta și se îngroașă vertiginos rândurile celor care nu-și respectă partenerii de afaceri. Știți, relațiile acestea nu prea au viitor, oricat ar avea ambele părți de câștigat din asta.

Bineînțeles, asta se poate extinde și la relațiile de prietenie dintre oameni, este  ca și cum te-ai duce la întâlnirea cu fata care-ți place luna asta, iar ea n-ar mai apărea. Nu te sună, nu-ți trimite nici măcar un sms, și ce-i mai grav, nu te refuza de la început. Și te trezești stând ca prostul în față la Ateneu. Dacă te-a împins romantismul să o aștepți ținând în mână o floare, e și mai jenant.

Vouă nu vă e ciudă când oamenii de la care aveați așteptări vă dezamăgesc? Că mie tare mi-e ciudă. 🙁

Mathias

rilaAnul trecut pe vremea asta se nastea Mathias, nepotelul meu drag, pe care inca nu l-am vazut in carne si oase. Trebuia sa-l intalnesc pentru prima data saptamana care vine insa  din cauza unor intamplari nefericite venite in cascada nu mai pot veni. 🙁  

Mathias locuieste impreuna cu parintii lui, Cristina si Mihai,  in Belgia.  Povestea lor este una foarte interesanta si am scris-o  anul trecut.

In ziua in care i s-a nascut baiatul, Mihai a plecat sa-i cumpere minge de fotbal. Acum are mai multe. 😀

Continue reading Mathias