Domnisoara profesoara

Dimineata m-a trezit telefonul. Telefonul meu. Suna in alta camera si vroia sa trezeasaca un singur om. De fapt un omulet. Omulet care nu oprea telefonul si acesta suna din nou din doua in doua minute. Pana la urma s-a oprit. Era ora 6.45.

Cand am hotarat sa ma dau jos din pat si sa ies din camera, am vazut omuletul. Era Iulia, imbracata foarte corect, cu parul strans, incaltata cu pantofii mei cu toc, cu o geanta alba pe umar si o servieta neagra in mana. Mergea pe hol imitand mersul doamnei invatatoare.

Zice: “Ma duc la serviciu. Azi le duc tezele corectate copiilor si le trec notele in catalog.”

Eu: “Da’ nu pleci un pic prea devreme?”

Ea: “Nu draga, mai am cate ceva de facut in cancelarie si orele incep la opt. Te pup!” si trece pe langa mine troncanind cu tocurile pe parchet si trezind pe toata lumea. Asta daca nu se trezisera deja cu totii de la soneria initiala a telefonului.

Tags: omulet, profesoara, servici