Posts Tagged ‘mancare’
Visul
Sep
Luni mi-am pus telefonul să sune la ora 6 (aveam o treabă de rezolvat) şi bineînţeles că nu a mai resetat nimeni alarma aia aşa ca, deşi ieri nu l-am auzit, azi dimineaţă a sunat a nesimţire. M-am ridicat fără de deschid ochii, am oprit sunetul de fanfara răguşită care venea din telefon şi se oprea undeva departe în ungherele casei, dupa care m-am aşezat în pat să mai dorm vreo oră. Asa a început…
Măi fraţilor, se făcea că locuiam într-un apartament de bloc, cu două camere. Sufrageria era dată cu fundul în sus pentru că venise fratele meu şi-mi adusese un obiect de mobilier lăsat moştenire de-ai mei, un obiect care nu se mai potrivea nicăieri la el acasă şi acum stătea în mijlocul sufrageriei mele. În sufrageria asta, înainte de apariţia obiectului care nu era nici masă nici dulap, dar şi masă şi dulap, exista o masă. Masa dispăruse.
V-am pierdut? E, aşa mă simţeam şi eu, pierdută în casa asta necunoscută care era totuşi a mea, în momentul în care aud o voce ce mă strigă din bucătărie. Era Hădean. Adi Hădean. Gătea. La mine în bucătăria din vis, care nici măcar nu era o bucătărie de vis.
Omul venise să ne faca ceva bun de mâncare, ceva care necesita un tocat de carne. Pe lângă faptul că Adi se făcea că nu bagă de seamă haosul din casă, se simţea în bucătărie în elementul lui şi pe deasupra mai ştia că am eu un robot deştept care ştie să toace carne. Am. Robotul apărea chiar şi în vis, numai că era complet dezmembrat. În aşa hal de dezmembrat că nici producătorul lui nu cred că mai era în stare să-l monteze la loc.
Îmi era aşa de ciudă… Zic, uite mă, vine omul odată la mine, pe deasupra mai e şi dispus să gătească, şi aici gaseşte haos, mobile în mijlocul casei, robot complet nefuncţional şi chiriaşi. Nu, chiriaşii nu erau gândaci, or fi fost şi din ăştia, dar n-am avut eu timp să-i văd. Când spun chiriaşi, mă refer la faptul că mai era în casa asta din vis o fată care spunea că locuieşte cu chirie în dormitor. WTF!
Visul s-a terminat aşa cum a început, brusc adică. S-ar putea să ştiu şi de ce l-am avut: de 42 de zile nu-mi mai merge cuptorul de acasă. Imi trebuie cuptor nou. Nu mai pot face prăjituri, nu mai pot găti la cuptor, poate din cauza asta visez să-mi gătească Hădean.
Stomacul si constiinta
Aug
Ce bine te simti cand esti satul- cat esti de multumit de tine si de lume!
Oameni cu oarecare eperienta in materie ma incredinteaza ca o constiinta curata ii face pe multi fericiti, dar dupa parerea mea, o burta plina are acelasi efect, in schimb te costa mai putin si nu presupune atata bataie de cap. Te simti atat de iertator si de generos dupa o masa bogata, atat de nobil, atat de bun!
Ciudat mai e si ascendentul pe care il au asupra intelectului organele noastre digestive. Nu putem munci, nici gandi, daca nu binevoieste Maria Sa stomacul. El ne dicteaza sentimentele si pasiunile. Dupa omleta cu slanina, el spune: “Munceste!” Dupa friptura, zice: “Dormi!” Dupa o ceasca de ceai, ii spune creierului: “Acum trezeste-te si arata ce esti in stare. Fii elocvent, profund si duios… Dupa o bucata de cozonac fierbinte, el spune: “Fii obtuz si fara suflet!”, iar dupa brandy, luat intr-o cantitate suficienta, auzi: “Ei acum, nebunule, stramba-te si da-te tumba ca sa rada si semenii tai.
Nu suntem decat niste robi nenorociti ai stomacului nostru. Nu nazuiti dupa morala si dreptate, prieteni! Supravegheati-va cu grija stomacul si infruptati-va cu masura si judecata. Atunci virtutea si multumirea, fara vreo stradanie deosebita vor veni si vor ramane in inima voastra; si veti fi cetateni buni, soti iubitori, parinti dragastosi, oameni cuceritori si cu suflet ales.
Acest text este o reproducere aproximativa dintr-un roman citit recent. Cine-l recunoaste are o invitatie la masa de la mine.
Tags: bunatate, constiinta, mancare, oameni, stomac
Fotbal si mâncare
Iun
Pentru că nu am avut timp să termin articolul despre echipele calificate în optimile Cupei Mondiale din Africa de Sud, adica prefer să urmaresc meciurile decât să scriu, vă spun doar că au mai ramas în luptă pe lângă cele mentionate aici: Olanda, Japonia, Paraguay, Slovacia, Brazilia, Portugalia, Spania şi Chile.
Dacă mă întrebaţi pe mine, acum începe cu adevarat CM, însă eu aş fi făcut şi aici un fel de grupe, mă rog…cine-s eu să vin cu propuneri.
Vă doresc un weekend frumos, făra ploaie! Ia uite ce gătesc eu azi
Tags: CM, cook'n rolla, mancare, meciuri, timp
Ce mâncăm în weekend
Iun
Dacă nu mai ştiţi ce să gatiţi şi vă gândiţi la ceva răcoros şi de post, vă invit la o supă cremă de cartofi dulci cu ghimbir. Belea.
See you later, dragii mei!
De ieri mănânc cu socoteală
Iun
Gata, am terminat-o cu mâncarea. Cu mâncarea nesănatoasă desigur, gen tocăniţă cu cartofi şi încă trei legume cu şuncă tăranească afumata şi dreasă cu smântână sau macaroane cu brânză şi stafide scufundate în vişinată. Gata.
Dumincă dimineaţă îmi spălam maşina în faţa curtii. Apropo, aţi văzut ce au păţit ăştia doi? Au fost cu maşina la râu să şi-o spele şi le-a luat apa maşina, ba erau să nu mai scape nici ei.
Revenind, îmi spălam maşina cu sârg, apă şi şampon special. Merita sărăcuţa, că au trecut câteva luni bune de la ultima îmbăiere. Cum de obicei când spăl maşina ma fac ca porcu mă murdăresc, am luat de la Sorin din şifonier nişte bermude care-mi veneau bufant şi-un tricou lălăi. Doar nu era să-mi murdăresc hainele mele pentru atâta lucru.
În timp ce executam operaţiunea, ba chiar eram spre finiş şi îmi revenise oarecum pofta de viaţă, trece prin dreptul meu o vecină cam nedusă la biserică şi în plus slabă stinghie, care dupa ce îmi zice cuviincios “Bună ziua” îmi taie definitiv îngheţata din meniu pentru tot restul vieţii cu următoarele cuvinte: “ Ce dracu te-ai îngrăşat în halul ăsta, ca te-ai făcut cât o balenă, maică.”
Am râs…forţat. I-am răspuns că-mi merge bine, de aia m-am îngrăşat dar mă gândeam deja că pâine, paste, grăsimi şi dulciuri n-or să mai existe pentru mine de azi înainte.
Ştii cum e când pui pe tine câteva kg şi nu-ţi faci probleme, spui că lasă, le pot da jos în câteva zile dacă-mi pun mintea, am mai facut asta şi altă dată… Sau când, deşi te îngraşi, lucrurile tale vechi tot te încap şi la cele noi îţi păstrezi încă masura, nu iei măsuri, că e mai comod să mănânci seara mâncarea gătita de mama soacră peste zi, în loc să-ţi faci o salată şi să te limitezi la ea. Ei bine, aici m-am încadrat eu până duminică. Dar gata, s-a terminat cu “lasă bă, că merge aşa”. Poate că de asta aveam nevoie, de un şut din asta oprit cu pieptul.
Dacă mă ţin eu de ce-am început, adică mancare cu măsură şi bicicletă fără limită de km, sper să-mi revin, şi mai sper ca data viitoare când îmi spăl maşina, să-mi iau un maieu strâmt şi bermudele mulate, ca să nu mai aud de balene şi şunci. Reuşesc eu.
Aseară am făcut un chec.
Cook’NRolla 6 copiata
Mai
Ieri dimineata am vazut asta la Hadean pe blog si cum vinerea e la noi zi de gratar, am zis “de ce nu”.
Asta a fost:
Nu-s eu chiar cea mai tare in ale bucatariei, dar trebuie sa recunoasteti ca la copiat ma pricep.
P.S. - Ceapa aia cu bacon e extraordinara.
Tags: Cook'NRolla, gratar, Hadean, mancare
10 minute
Mai
Azi mi-am propus să scriu un articol în maxim zece minute.
Atât am la dispoziţie între două treburi urgente (la mine ori sunt urgente ori nu sunt
). Vreau neapărat să scriu ceva acum pentru că nu voi mai avea prea curând alte zece minute libere şi ţin să vă spun că am trecut cu mare bucurie la sandale.
Mai am nouă minute şi mă gândesc să vă mai spun şi că mă gândesc din ce în ce mai tare la concediu, nu la două trei zile libere ci la un concediu adevărat de cel puţin trei săptămâni în care să am timp să respir. Adică să respir la liber. Ne gândeam în iarna ca anul ăsta să ajungem la Disneyland în Paris dar dacă mă întrebaţi acum, cred că nu ajungem nici până la Constanţa.
Mai sunt 7 minute şi am timp să iau două guri de cafea, să sun acasă să văd dacă au venit fetele de la şcoală, azi nu fac decât două ore pentru că dau cei mari testrea naţională…. Gata am vorbit.
Hmm, mi-am adus aminte în timp ce scriam ca mi-am uitat mâncarea acasă, adică o bucată mare de pizza, făcuta cu mâinile mele aseara. Şi ce bună era… acum iar o să mă uit lung la blogul lui Hădean şi-o să mănânc o eugenie.
Hai că aproape mi-a trecut pauza şi trebuie să beau şi două pahare de apă, că tre’ să fac cumva norma de 4l pe zi.
Să aveţi o zi de marţi cât mai frumoasă! E marţi azi, da?
Bucătarul din mine
Apr
Astăzi sunt guest la cantina socială, aşa că vă invit pe toţi la masă. Avem discuţii, fasole cu ciolan, tartă cu fructe, muzică bună şi poze din bucătăria mea.
Micul dejun
Ian
Eu nu prea mănânc dimineaţa. Ştiu nu fac bine, dar asta e. Azi însă m-am trezit cu o foame nebună. Probabil, a aflat stomacul meu că e criză şi frigiderul e aproape gol.
Stăteam la masa din bucătărie şi savuram un sendviş cald şi gustos, cu ochii la televizorul din living, unde erau, cum altfel, ştiri.
Când papilele mele gustative se bucurau mai tare de gustul caşcavalului, care se îngemăna cu şunca uşor crocantă, pe ecranul televizorului a apărut o babă cu multe bube pe faţă şi apoi, imediat, fără să am timp să mă feresc, a urmat o imagine cu stomacul babei, deschis. Ceva de coşmar, vă spun. De unde, până atunci fusese o ştire cu pârtiile de pe Valea Prahovei, au băgat ei direct, stomacul şi intestinele babei buboase.
Brusc sendvişul meu n-a mai avut gustul iniţial, ba chiar a căpătat un putenic iz de suc gastric, nu că aş şti ce gust are ăsta.
Acum, probabil vreo 10-15 zile, iar n-o sa mai mănânc dimineaţa, dar măcar concluzia pe care am tras-o, a fost să nu mă mai uit niciodată la televizor atunci când mănânc. Niciodată.
Încercarea moarte n-are
Ian

Ca absolut toată suflarea (cel puţin feminină) a planetei, m-am hotărât că ar fi cazul să încep să mănânc mai puţin şi să fac mai multă mişcare. Asta, cu mâncatul mai puţin, cred că am s-o rezolv relativ uşor, însă ce să fac cu mişcarea?
Am acasă o bicicletă din aia medicinală. Păi ce, am mai urcat pe ea de un an şi ceva? Da’ e mişto. Portocalie. Dă bine în cameră…
Mai am o bandă din aia de masaj. Aia e albă. Nici măcar nu se încadrează bine în ambient.
O folosesc drept cuier, uneori. Pe asta chiar de-aş folosi-o nu are cum să-mi dea burta jos. E aşa, frecţie la picior de lemn, doar să-ţi masesze un pic grăsimea.
Bun… Ce să fac?
La primăvară o să dau ture cu bicicleta, da’ până la primăvară? La sală nu mă pot duce, că nu mă încadrez cu timpul. O să încerc cu bicicleta asta pe care vă spun c-o am, dar eu îmi amintesc de ce-mi spunea odată un antrenor de fitness că bicicleta asta e aşa, de încălzire, că de fapt tre’ să lucrezi mult mai mult şi că dacă vrei să slăbeşti tre să faci abdomene şi alergare pe bandă în primul rând.
Of, ce vremuri. Făceam 100 de abdomene. Corect. Acum nu mai pot. Adică, cred că pot, dar mi-a interzis medicul. În rest am voie orice. Dar să nu ridic greutaţi şi să nu fac abdomene.
Deocamdată urc şi cobor scările acasă de câte ori e nevoie, însă fără rezultat. Şi tot pentru slăbit desenez nuferi.




